Curtea Constituțională a României (CCR) a decis, din nou, vineri, să amâne pronunțarea în dosarul de pensii speciale ale magistraților. Este a patra amânare consecutivă, iar explicația oficială ține de nevoia de a analiza documente suplimentare transmise de Înalta Curte de Casație și Justiție. Dincolo de acest argument procedural, specialiștii vorbesc însă despre un blocaj instituțional fără precedent, care depășește cu mult miza strict financiară a pensiilor.
Profesorul Bogdan Iancu, universitar la Facultatea de Științe Politice a Universitatea din București, explică faptul că situația creată la Curtea Constituțională a României nu este una întâmplătoare și nici pur tehnică. În opinia sa, asistăm la un blocaj deliberat, generat de o confruntare de putere între instituții și grupuri de influență din sistemul judiciar.
CCR, blocaj procedural cu miză politică și instituțională
Pentru publicul larg, seria de amânări poate părea greu de înțeles. De ce nu poate Curtea să se pronunțe, după luni de dezbateri și documente? Răspunsul, spune Bogdan Iancu, nu ține de lipsa unei soluții juridice, ci de miza profundă a deciziei.
„Teoretic, putem continua așa, după cum și vedeți. Este un blocaj procedural care reflectă mize mult mai mari decât chestiunea concretă supusă atenției CCR”, explică profesorul.
Discuția despre pensiile speciale este, în această cheie, doar suprafața vizibilă a unui conflict mai amplu. Reforma pensiilor de serviciu nu ar fi, în sine, punctul central al tensiunilor, ci mai degrabă un pretext pentru repoziționări de putere în interiorul sistemului.
Contrareacția sistemului și efectele ei
Profesorul Bogdan Iancu avertizează că ceea ce vedem acum este o „contrareacție” firească a sistemului în fața unei intervenții politice considerate agresive. Reforma pensiilor, asumată de Guvern și votată în Parlament, a forțat anumite limite, iar reacția nu a întârziat să apară.
„Când forțăm lucrurile, intervenind strategic într-un punct pentru a produce un efect într-altul, trebuie să ne așteptăm la o contrareacție. Vedem care va fi rezultatul”, spune Iancu.
Această contrareacție se traduce, în practică, prin amânări succesive, lipsă de cvorum și imposibilitatea de a obține o majoritate clară pentru pronunțarea unei decizii.
Cât poate dura? Legea nu spune nimic
Întrebarea care revine constant este una simplă: când se va termina? Din păcate, răspunsul nu este deloc liniștitor. Constituționalistul spune clar că legea nu prevede un termen-limită pentru o astfel de situație.
„Un termen nu există. Legea nu poate prevedea ceea ce nu poate fi anticipat rezonabil. Situații de acest tip nu au mai fost întâlnite”, punctează profesorul, cu o ironie amară.
Cu alte cuvinte, din punct de vedere legal, CCR poate continua să amâne fără a încălca explicit vreo normă, tocmai pentru că legiuitorul nu a anticipat un asemenea blocaj instituțional.
Scenariul extrem: Revocarea judecătorilor
Există, teoretic, și un scenariu radical. Legea 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale interzice explicit abținerea de la vot. Dacă s-ar demonstra că judecători ai CCR refuză deliberat să participe la vot pentru a bloca decizia, acest lucru ar putea fi considerat o încălcare gravă a atribuțiilor.
„Teoretic, încălcarea gravă a obligațiilor poate duce la încetarea mandatului, cu votul majorității, într-un plen de minimum șase judecători”, explică Bogdan Iancu.
În practică, însă, un asemenea scenariu este aproape imposibil. „Nu cred că este rezonabil să ne imaginăm că judecătorii CCR își vor revoca colegii pentru a debloca această lege, deși, în principiu, orice este posibil”, adaugă el.
Cronologia amânărilor și rolul ÎCCJ
Inițial, Curtea Constituțională trebuia să se pronunțe pe 10 decembrie. Decizia a fost amânată pentru 28 decembrie, iar apoi din nou, din lipsă de cvorum, după ce patru judecători – propuși de PSD – au părăsit sala. O nouă dată a fost stabilită pentru 16 ianuarie, însă, între timp, Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis un raport suplimentar de expertiză.
Potrivit instanței conduse de Lia Savonea, documentul ar demonstra că legea promovată de Guvernul Bolojan ar duce, în fapt, la anularea pensiilor de serviciu. Pe acest fond, CCR a decis o nouă amânare, până pe 11 februarie, pentru analizarea documentelor.
Proiectul aflat pe masa CCR propune modificări substanțiale: pensia ar urma să fie calculată la 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, cu un plafon de 70% din ultima indemnizație netă. De asemenea, vechimea minimă ar crește de la 25 la 35 de ani, iar vârsta de pensionare ar urma să ajungă treptat la 65 de ani.
Implementarea ar fi graduală, pe o perioadă de tranziție de 15 ani, începând cu 1 ianuarie 2026.
