Înalta Curte de Casație și Justiție a transmis, luni, o clarificare publică în legătură cu impactul noii legi a pensiilor de serviciu ale magistraților, după apariția unor articole de presă care, potrivit instituției, ar fi prezentat eronat concluziile unei expertize aflate pe masa judecătorilor Curții Constituționale. ICCJ susține că diferența dintre ceea ce arată expertiza și ceea ce este comunicat public „este una fundamentală” și că noua reglementare duce, în fapt, la anularea pensiei de serviciu ca instituție juridică distinctă.
În documentul oficial, Înalta Curte afirmă că expertiza realizată nu „umflă” și nu „denaturează” pensia contributivă, așa cum s-a sugerat în spațiul public, ci analizează efectele legii în scenarii extreme, tocmai pentru a verifica dacă pensia de serviciu mai îndeplinește condițiile minime pentru a-și păstra substanța juridică.
Ce a analizat expertiza și de ce a fost folosit un scenariu „maximal”
Potrivit ICCJ, expertiza contabilă a luat în calcul ipoteze favorabile magistraților, inclusiv scenarii nerealizate în practică, precum o majorare de 50% sau chiar de 100% a veniturilor pe întreaga perioadă de activitate. Scopul a fost unul strict juridic: testarea limitei la care pensia de serviciu ar mai putea fi superioară pensiei bazate pe contributivitate.
Concluzia este însă una tranșantă. Chiar și în aceste ipoteze extreme, pensia de serviciu rămâne inferioară celei contributive, indiferent de nivelul instanței de la care se face pensionarea.
În simularea realizată pentru o majorare de 50% a veniturilor, diferențele în minus față de pensia contributivă sunt semnificative:
- pentru judecătoriile de fond: minus 4.209 lei;
- tribunale: minus 2.533 lei;
- pentru curțile de apel: minus 1.478 lei.
Într-un scenariu și mai favorabil, cu o majorare de 100% a veniturilor, reducerea cuantumului pensiei de serviciu ar fi de 1.772 lei pentru judecătorii de la curțile de apel și de 1.223 lei pentru cei de la instanța supremă, în raport cu pensia calculată exclusiv pe baza contribuțiilor.
De ce vorbește Înalta Curte despre „anularea în fapt” a pensiei de serviciu
Înalta Curte subliniază că aceste constatări nu sunt simple diferențe contabile, ci au o semnificație juridică precisă. Atunci când o prestație nu este niciodată favorabilă beneficiarului și este permanent inferioară unei alte forme de pensie, aceasta își pierde funcția economică și juridică.
„Nu ne aflăm în fața unei simple ajustări sau reforme”, arată ICCJ, „ci în fața unei goliri de conținut a pensiei de serviciu, incompatibilă cu menținerea sa ca instituție juridică distinctă”. Cu alte cuvinte, chiar dacă pensia de serviciu rămâne menționată formal în textul legii, ea devine inaplicabilă în mod sistematic, pentru că nu produce efecte favorabile în nicio ipoteză rezonabilă.
Din această perspectivă, Înalta Curte susține că noua lege nu modifică doar mecanismul de calcul, ci desființează în fapt pensia de serviciu, prin subordonarea ei totală față de pensia contributivă.
Acuzația de „distorsionare” a concluziilor expertizei
În comunicatul transmis public, ICCJ acuză că prezentarea selectivă sau incompletă a concluziilor expertizei a creat o percepție eronată asupra efectelor reale ale legii. Instituția atrage atenția că minimalizarea acestor efecte sau prezentarea lor ca fiind „neglijabile” nu corespunde realității juridice și induce publicul în eroare.
„Atunci când o prestație este permanent subordonată alteia și nu mai produce efecte în nicio ipoteză rezonabilă, ea este desființată în fapt, indiferent de menținerea sa formală în lege”, se arată în clarificarea publică semnată de Biroul de Informare și Relații Publice al Înaltei Curți.
Documentul ajunge în centrul dezbaterii constituționale
Clarificarea ICCJ vine într-o conjunctură delicată, în care Curtea Constituțională urmează să se pronunțe asupra obiecției de neconstituționalitate privind legea pensiilor de serviciu. Expertiza analizată este unul dintre documentele aflate pe masa judecătorilor constituționali, iar interpretarea efectelor sale devine esențială pentru evaluarea compatibilității legii cu principiile constituționale.
Prin acest demers public, Înalta Curte încearcă să traseze o linie clară între datele tehnice ale expertizei și narațiunile apărute în spațiul mediatic, insistând că impactul noii reglementări nu este unul marginal, ci structural.
Mesajul transmis este fără echivoc: din perspectiva instanței supreme, noua lege nu ajustează pensia de serviciu, ci o golește de conținut, transformând-o într-o instituție fără efecte reale pentru beneficiari.
