Statul român a încasat puțin peste 9,6 miliarde de lei din pachetul de majorări de taxe introdus în vara anului trecut, potrivit unui răspuns oficial transmis Parlamentului de Guvern, la solicitarea unui deputat AUR. Datele arată, pentru prima dată, defalcat, impactul fiecărei măsuri de austeritate asupra veniturilor bugetare și conturează miza reală a politicilor fiscale asumate de actuala putere într-un context de deficit record.
Răspunsul a fost formulat de Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, și poartă semnătura secretarului de stat Nini Săpunaru, responsabil pentru relația cu Parlamentul în cadrul Secretariatului General al Guvernului. Documentul este datat 8 ianuarie 2026 și vine ca reacție la o interpelare intitulată sugestiv „Măsurile de austeritate nu au niciun efect pozitiv”, depusă de deputatul Daniel-Răzvan Biro.
Ce sume a adus fiecare taxă majorată
Potrivit răspunsului oficial, cea mai mare contribuție la creșterea veniturilor bugetare a venit din modificarea TVA. Majorarea cotei standard de la 19% la 21% și a cotei reduse de la 9% la 11% a adus aproximativ 5,95 miliarde de lei suplimentar la buget, în doar jumătate de an de aplicare.
Un alt pilon important al pachetului fiscal a fost creșterea accizelor cu 10% pentru carburanți, țigări, tutun și băuturi cu conținut ridicat de zahăr. Această măsură a generat un miliard de lei venituri suplimentare.
Introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate (CASS) de 10% pentru pensiile care depășesc pragul de 3.000 de lei a adus 1,9 miliarde de lei, potrivit cifrelor oficiale. Taxarea suplimentară a jocurilor de noroc a contribuit cu 500 de milioane de lei, în timp ce majorarea taxei pe cifra de afaceri a băncilor, de la 1% la 4%, a generat aproximativ 300 de milioane de lei.
Cumulat, toate aceste măsuri au adus 9,65 miliarde de lei la bugetul de stat în doar șase luni. În condițiile în care pachetul fiscal se aplică pe parcursul întregului an 2026, Guvernul estimează că impactul anual va depăși 19 miliarde de lei, doar din aceste majorări.
Scutiri menținute și echilibre fragile
În paralel cu creșterea taxelor, Guvernul a decis menținerea unor facilități pentru salariați, cel puțin temporar. Conform răspunsului transmis Parlamentului, a fost păstrată scutirea de impozit pe venit și contribuții sociale pentru 300 de lei din salariu în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2026. Ulterior, între 1 iulie și 1 decembrie, plafonul scutit a fost redus la 200 de lei.
Executivul argumentează că această măsură a fost necesară pentru a atenua impactul fiscal asupra veniturilor mici și medii, într-un context în care presiunea pe populație a crescut simultan prin scumpiri, inflație și majorări de taxe locale.
Deficitul bugetar, marea moștenire a anului 2024
Majorările de taxe sunt justificate de Guvern prin nevoia stringentă de reducere a deficitului bugetar, lăsat la un nivel considerat nesustenabil de fosta guvernare. Potrivit datelor oficiale, Executivul condus de Marcel Ciolacu a încheiat anul 2024 cu un deficit de 9,65% din PIB, unul dintre cele mai ridicate din Uniunea Europeană.
La acest nivel se adaugă, potrivit actualului Guvern, „facturi ascunse” în valoare de aproximativ 9 miliarde de euro, echivalentul a circa 45 de miliarde de lei, reprezentând angajamente bugetare nedecontate.
Sub conducerea premierului Ilie Bolojan, deficitul a fost redus în 2025 la 8,4% din PIB, iar ținta pentru 2026 este coborârea acestuia la 6,5%. Pe termen mediu, România și-a asumat atingerea pragului de 3% din PIB, conform regulilor fiscale europene.
România plătește 12 miliarde de euro anual doar pe dobânzi
Dimensiunea problemei este accentuată de costurile uriașe ale datoriei publice. Premierul Ilie Bolojan a avertizat recent că România plătește anual 11–12 miliarde de euro doar pe dobânzi, sumă care reprezintă aproximativ 3% din PIB.
„Noi cheltuim cu 25% mai mult decât ne putem permite în fiecare an. Pentru aceste sume suplimentare și pentru datoriile contractate anterior plătim dobânzi uriașe. Dacă nu reducem cheltuielile și nu creștem veniturile, Guvernul riscă să rămână fără bani pentru dezvoltare și servicii de bază”, a declarat premierul.
Valul taxelor locale și reformele care urmează
Pe lângă majorările fiscale naționale, românii s-au confruntat recent și cu o creștere semnificativă a taxelor locale, în special pentru locuințe și autovehicule. În unele cazuri, aceste taxe au crescut abrupt, stârnind nemulțumiri în rândul contribuabililor.
Guvernul justifică aceste măsuri prin faptul că România colectează, în continuare, mult sub media europeană din taxe locale. În perioada următoare, Executivul anunță că presiunea nu va veni doar din zona fiscală, ci și din reducerea cheltuielilor, prin reforma administrației publice, a justiției și a companiilor de stat.
Bilanțul prezentat Parlamentului arată clar că majorările de taxe au produs venituri consistente pe termen scurt. Rămâne însă deschisă întrebarea esențială: dacă aceste sume vor fi suficiente pentru a corecta dezechilibrele structurale ale bugetului sau doar pentru a câștiga timp într-o cursă dificilă cu deficitul și datoria publică.
