Pe plan intern, 2025 a fost un an complicat, marcat de numeroase evenimente politice, de turbulențe și convulsii interne, de alegeri și de accentuarea contrastelor între diverse curente de opinie.
Tezaurul dacic, furat în trei minute
Anul 2025 a adus prima bombă pentru autoritățile de la București. O explozie a avut loc la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde se afla și tezaurul dacic. În trei minute, hoții au furat patru piese din expoziție: 3 brățări dacice, vechi de 2000 de ani, și Coiful dacic de la Coțofenești, vechi de 2500 de ani. Muzeul nu era păzit de nimeni.
Dispariția tezaurului dacic a pus pe jar Guvernul, declanșându-se astfel contre între partidele aflate la guvernare. Lucian Romaşcanu, fost ministru al Culturii în Guvernul Ciucă, a spus că pentru expoziţia din Olanda nu a existat o hotărâre de guvern, conform Ordonanţei promovate chiar de ministrul Culturii. Romașcanu a acuzat-o pe Raluca Turcan, în funcție când au fost trimise operele de artă, de indolență și incompetență, și a cerut imperios tragerea la răspundere a fostului ministru al Culturii din primul guvern condus de Marcel Ciolacu.
În replică, fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a acuzat luni ”tentativa jalnică de politizare a furtului din Olanda”, precizând că ministrul nu se ocupă cu paza expoziţiilor din străinătate.
Făcând referire la Marcel Ciolacu, ea mai spus că este regretabil ca un prim ministru să dea informaţii manipulatoare despre un fost membru al cabinetului său ”pentru a acoperi NIMICUL din mandatul unui prieten, Lucian Romaşcanu”.
O reacție a venit și din partea ministrului Culturii, Natalia Intotero. Ea a declarat că nu știe de ce a trebuit expus la Muzeul Drents. ”Cred că tezaurul nostru trebuie să fie văzut aici, acasă, de către toți cei interesați. E importantă diplomația culturală, se pot face multe evenimente în continuare, dar cred că trebuie să fim mai atenți cu ceea ce am primit cu binecuvântare de la cei care au făurit România sub toate formele ei în istorie”, a spus ministrul Culturii, Natalia Intotero.
Până la urmă s-a găsit și un responsabil, Ernest Oberlander-Târnoveanu, directorul Muzeului Național de Istorie a României, care a fost demis de Natalia Intotero, nu înainte să i se ceară demisia de onoare.
Klaus Iohannis, demisie în lacrimi
În urma anulării alegerilor prezidențiale din 2024, Klaus Iohannis a rămas în funcția de președinte al României. Pe acest fond, tensiunile sociale au crescut, el fiind acuzat că ocupă funcția în mod ilegitim.
În ziua de 10 februarie, la ora 14:10, Klaus Iohannis și-a anunțat demisia din funcția de președinte al României. El și-a motivat gestul prin faptul că vrea să evite o criză internă și externă pe care ar putea-o provoca suspendarea sa din funcție, procedură declanșată de partidele parlamentare aflate în opoziție. În timp ce își anunța public demisia, Klaus Iohannis și-a stăpânit cu greu emoțiile și lacrimile.
”Pentru a scuti România și pe cetățenii români de această criză, de această evoluție inutilă și negativă, demisionez din funcția de Președinte al României. Voi pleca din funcție poimâine, pe 12 februarie. Dumnezeu să binecuvânteze România!”
Președinte interimar a devenit președintele Senatului, Ilie Bolojan, cel care avea să devină președinte al Partidului Național Liberal la Congres și prim-ministru.
11 candidați pentru alegerile prezidențiale din România
Pentru alegerile prezidențiale din mai 2025, Biroul Electoral Central a validat 11 candidaturi:
- George Nicolae Simion – Alianța pentru Unirea Românilor (AUR)
- George Crin Laurențiu Antonescu – Alianța Electorală România Înainte (A.RO, alianță formată de cele trei partide aflate la guvernare: PSD, PNL, UDMR)
- Elena Valerica Lasconi – Uniunea Salvați România (USR)
- Cristian Vasile Terheș – Partidul Național Conservator Român (PNCR)
- Marcela Lavinia Șandru – Partidul Umanist Social Liberal (PUSL)
- Sebastian Costantin Popescu – Partidul Noua Românie (PNR)
- Silviu Predoiu – Partidul Liga Acțiunii Naționale (PLAN)
- Victor Viorel Ponta – candidat independent
- John Ion Banu Muscel – candidat independent
- Petru Daniel Funeriu – candidat independent
- Nicușor Daniel Dan – candidat independent
Deși candidatura lui Călin Georgescu, finalistul turului I în 2024, a fost validată, Biroul Electoral Central a revenit asupra deciziei și i-a invalidat candidatura. Biroul Electoral Central și-a explicat decizia prin verdictul Curții Constituționale din decembrie 2024 privind anularea alegerilor, susținând că menținerea în cursă a lui Georgescu ar fi contrară integrității procesului electoral.
Elena Lasconi, lăsată fără bani și fără promovare
În aprilie, partidul Uniunea Salvați România a luat o decizie fără precedent. În plină campanie electorală, partidul a decis să-i retragă sprijinul Elenei Lasconi în favoarea candidatului Nicușor Dan, cotat cu șanse mai mari la o finală prezidențială cu unul dintre candidații suveraniști. Vicepreședintele partidului, Dominic Fritz, a justificat retragerea sprijinului politic prin sondajele de opinie care ar arăta că Elena Lasconi nu are nicio șansă să intre în turul al doilea.
Deși a avut rezultatul scontat, adică avantajarea lui Nicușor Dan, decizia Uniunii Salvați România de a se delimita de propriul candidat în plină campanie electorală a ridicat serioase semne de întrebare asupra seriozității și moralității protagoniștilor.
Nicușor Daniel Dan, noul președinte al României
În ”finala” pentru Cotroceni s-au calificat doi candidați: George Nicolae Simion, cu un scor de peste 40%, și Nicușor Daniel Dan, cu peste 20% și un avans ”la mustață” față de George Crin Laurențiu Antonescu, candidatul susținut de partidele aflate la guvernare.
Necalificarea lui Crin Antonescu în turul 2 a produs un nou cutremur pe scena politică românească, în special în Partidul Social Democrat. După o ședință fulger la sediul partidului de pe Kiseleff, Marcel Ciolacu și-a anunțat demisia din funcția de prim-ministru. Ulterior a demisionat și din funcția de președinte de partid, conducerea interimară a partidului fiind asigurată de Sorin Mihai Grindeanu.
Printr-o răsturnare de situație fără precedent în istoria României, Nicușor Daniel Dan a reușit să câștige alegerile prezidențiale. Fostul primar al Capitalei s-a impus cu 54% la 46% în dreptul lui Simion. Astfel, Nicușor Daniel Dan a devenit al cincilea președinte al României postdecembriste.
Nicușor Dan a promis, printre altele, în campania electorală, că nu va fi majorat TVA-ul, că va desecretiza stenograma ședinței CSAT privind anularea alegerilor și că va publica lista cu toți donatorii din campanie. Însă, angajamentele nu au fost respectate. În plus, el a menționat ulterior că George Simion nu ar fi scos România din UE și NATO dacă ar fi ajuns președinte.
Ilie Bolojan, noul premier al României
După eșecul Partidului Național Liberal de la prezidențialele din 2024, Ilie Bolojan și-a făcut brusc apariția în forurile de conducere ale formațiunii. Mai mult decât atât, în campania electorală pentru prezidențialele din 2025, atât Nicușor Dan, cât și Crin Antonescu au declarat că-l vor premier pe Ilie Bolojan.
Pe fondul preocupării noului președinte al României de a forma un ”guvern pro-european”, inclusiv cu PSD, după multe săptămâni de negocieri asupra portofoliilor, Ilie Bolojan a fost învestit în funcția de prim-ministru, într-un guvern cu PNL, PSD, USR, UDMR și susținerea minorităților naționale.
Au votat „pentru” învestirea noului guvern 301 parlamentari, iar 9 au votat „împotrivă”. Preşedintele Nicuşor Dan a semnat luni seara decretul pentru numirea Guvernului Bolojan, a anunţat Administraţia Prezidenţială.
Austeritatea, politica lui Bolojan. Prima demisie din Guvern
La începutul lunii iulie, Ilie Bolojan a anunțat măsuri de austeritate, inclusiv majorarea TVA-ului, intrând astfel într-o primă coliziune cu Nicușor Dan, care a dat în scris că TVA nu va crește dacă va ajunge președinte. Măsurile anunțate de prim-ministru au lovit în toate categoriile sociale și profesionale și au generat masive proteste de stradă.
Pe acest fond, partidele parlamentare aflate în opoziție au depus moțiuni și moțiuni de cenzură, însă aceste demersuri nu au fost susținute din Parlament, de o majoritate, ele fiind catalogate de marea majoritate a analiștilor politici ca fiind „amăgitoare și populiste”.
Tot în luna iulie a avut loc prima demisie din Guvernul Bolojan. În 2025, presa a relatat că vicepremierul Dragoș Anastasiu a fost audiat în calitate de martor denunțător într-un dosar al Direcției Naționale Anticorupție, soluționat în 2023, în care inspectoarea ANAF Angela Burlacu a fost cercetată și condamnată definitiv pentru luare de mită și trafic de influență. Anastasiu a declarat că, între 2009 și 2017, una dintre firmele sale a semnat un contract fictiv prin care efectua plăți lunare către o societate indicată de Burlacu, considerând aranjamentul o formă de șantaj. Dosarul a fost clasat față de Anastasiu și Cristian Băciucu, dată fiind calitatea lor de martori denunțători. Ca urmare a acestor dezvăluiri, Dragoș Anastasiu și-a dat demisia din funcția de vicepremier.
Decesul lui Ion Iliescu, primul președinte al României postdecembriste
La începutul lunii august, Ion Iliescu, primul președinte al României postdecembriste, se stingea din viață la vârsta de 95 de ani, după o lungă suferință. Personaj-cheie al evenimentelor din decembrie 1989 și al tranziției, Ion Iliescu a fost lider al FSN, PDSR și PSD și a ocupat funcția de șef de stat între anii 1990-1996 și 2000-2004, fiind astfel cel mai longeviv președinte al României postdecembriste. De numele său se leagă multiple controverse, printre care Dosarul Revoluției și Dosarul Mineriadelor.
Președintele în exercițiu, Nicușor Dan, a lipsit de la funeraliile lui Ion Iliescu. De asemenea, o altă absență notabilă a fost Klaus Iohannis, dispărut din spațiul public după demisie. În schimb, foștii președinți Emil Constantinescu și Traian Băsescu au venit pentru a aduce un ultim omagiu fostului șef de stat.
Alți politicieni care au lipsit de la funeralii au fost Mircea Geoană și Liviu Dragnea. Cei doi foști lideri ai Partidului Social Democrat au ales să nu transmită public mesaje de condoleanțe. Nu au lipsit, în schimb, Marcel Ciolacu, Sorin Grindeanu, Adrian Năstase, Viorica Dăncilă, Victor Ponta, Ilie Bolojan, Theodor Stolojan, Nicolae Văcăroiu, Gelu Voican Voiculescu, Mădălin Voicu, Șerban Nicolae, Virgil Măgureanu, etc.
Prima moțiune împotriva Dianei Buzoianu
Sesiunea parlamentară din toamnă a început în forță, cu o moțiune îndreptată împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. Moțiunea, inițiată de partidul AUR, o acuza pe Diana Buzoianu că, în calitate de ministru, slăbește securitatea energetică a României prin politici de mediu care blochează punerea în funcțiune a hidrocentralelor începute înainte de 1989.
Critici au venit și din partea Partidului Social Democrat, prin vocea senatorului Daniel Zamfir, care a declarat că refuzul ministrului de a emite avize de mediu pentru hidrocentrale demonstrează rea-intenție, adăugând că, dacă ar fi fost deputat, ar fi votat în favoarea moțiunii.
Cu toate acestea, Partidul Social Democrat a anunțat înainte de vot că se va opune moțiunii AUR, și că premierul Ilie Bolojan a oferit garanții că avizele necesare pentru proiectele hidrocentralelor vor fi semnate.
Retragerea trupelor americane
În octombrie, Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării Naționale, a anunțat retragerea parțială a trupelor americane din România. Potrivit analiștilor, Casa Albă a redesenat prioritățile în materie de securitate. La acea vreme, în societatea românească au avut loc multiple dezbateri cu acuzații la adresa Guvernului Bolojan, în special din partea opoziției politice, care a acuzat puterea de la București, printre altele, de ”anti-americanism” și incompetență.
Întrebat despre retragerea unor militari americani din România, președintele Donald Trump a recunoscut că se întâmplă să-i placă poporul român, că românii sunt oameni grozavi și i-a cerut șefului Pentagonului, Pete Hegseth, să spună ceva pe acest subiect la întâlnirea pe care a avut-o cu premierul Ungariei, Viktor Orbán, aflat într-o vizită de lucru la Casa Albă.
”Nu, nimic nu a fost necoordonat cu Casa Albă. Totul face parte din viziunea pe care o avem despre Europa. Și vor rămâne trupe în România, dar există unele schimbări în modul în care ne rotim și câte ne rotim”, a explicat atunci Pete Hegseth.
În acest timp, Donald Trump a revenit și i-a cerut șefului Pentagonului să confirme dacă ”relația cu România este foarte bună, nu?” ”Foarte bună”, a răspuns Hegseth, care a completat că decizia Pentagonului a fost coordonată cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, cu toți aliații și că ”toată lumea a fost anunțată în avans”.
Sorin Grindeanu, președintele PSD. Începe criza apei. Ionuț Moșteanu demisionează
Înfrângerile suferite de Partidul Social Democrat la alegerile prezidențiale din 2024 și 2025 l-au determinat pe Marcel Ciolacu să demisioneze din funcția de premier și președinte de partid. Conducerea interimară a partidului a fost asigurată de Sorin Mihai Grindeanu, fost premier și fost ministru în Guvernele Ponta, Ciucă și Ciolacu.
Cu o zi înainte de onomastică, Sorin Grindeanu a fost ales președinte al Partidului Social Democrat. El a fost singurul candidat la conducerea social-democraților români. În moţiunea sa, prezentată în Congresul PSD, Grindeanu a susținut că dorește o ”reformă raţională şi profundă – o schimbare de abordare” și că ”reforma internă, începută prin această moţiune, este şi un exerciţiu de onestitate”. În acest sens a fost modificat statutul partidului. Concret, Partidul Social Democrat nu se mai autodefinește ca partid ”progresist”, ci ca partid ”atașat valorilor democratice, naționale, religioase, tradiționale și culturale ale poporului român”.
Luna noiembrie a adus și o gravă criză a apei. Peste 100 000 de români au rămas fără apă potabilă și menajeră, timp de mai multe săptămâni, după golirea barajului Paltinu, din județul Prahova. Diverși experți au declarat că s-a ajuns în această situație din cauza unor erori umane. Au fost evidențiate deficiențele de management și comunicare între instituții precum Apele Române și Ministerul Mediului, ele culminând cu ”demisia de onoare” a lui Florin Ghiță, șeful Apelor Române.
În aceeași perioadă, s-a procedat și la golirea barajului Vidraru pentru lucrări de reabilitare, ceea ce a extins problemele de alimentare și în județul Argeș. Suprapunerea celor două șantiere a limitat opțiunile de furnizare a apei în sudul țării.
La finalul lunii noiembrie, Ionuț Moșteanu și-a depus demisia din funcția de ministru al Apărării Naționale. Demisia a venit după ce o investigaţie de presă a scos la iveală unele neclarităţi în legătură cu studiile lui Ionuţ Moşteanu, care a recunoscut că în primul său CV public, cel din 2016, şi-a trecut faptul că a absolvit Universitatea Atheneum. Instituţia a negat că Ionuţ Moşteanu i-ar fi fost vreodată student.
Ciprian Ciucu, noul edil al Capitalei. Daniel David a demisionat. CCR boicotează reforma pensiilor magistraților
Susținut de Partidul Național Liberal, Ciprian Ciucu a devenit noul primar general al Capitalei, după ce i-a surclasat, în ordine, pe Anca Alexandrescu, candidat independent susținut de partidele suveraniste, pe Daniel Băluță, candidatul Partidului Social Democrat și pe Cătălin Drulă, candidatul Uniunii Salvați România. După instalare, Ciucu s-a arătat uimit de ”situația dezastruoasă” găsită la bugetul Primăriei Capitalei, după mandatul lui Nicușor Dan.
În ajunul sărbătorilor de iarnă, Daniel David, ministrul Educației, a demisionat din funcția de ministru al Educației și Cercetării. Surse politice au dezvăluit că ministrul nu a fost de acord cu tăierea fondurilor și locurilor bugetate de la universități și cu reducerea bugetului pe 2026. Aceleași surse au mai dezvăluit că Daniel David și premierul Ilie Bolojan au avut o discuție despre demisie și că premierul a găsit demisia scrisă pe masă, după ce a participat la o emisiune TV.
Anul 2025 s-a încheiat cu un boicot al Curții Constituționale. Concret, Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a treia oară sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților, reformă asumată în două rânduri de premierul Ilie Bolojan în Parlamentul României.
