La început, telespectatorii se îmbrăcau frumos în faţa ecranului, convinşi că pot fi şi ei văzuţi! Vă vine să credeți? Nici nouă! Ei încercau astfel să interacţioneze cu personajele. Într-un anumit fel, era un fel de preambul la viitorul televiziunii: interactivitate și conectare la internet.
Ziua Mondială a Televiziunii este sărbătorită la iniţiativa ONU, începând din 1996, la 21 noiembrie. Câteva date statistice importante relevă faptul că Televiziunea a reușit să își mențină statutul de „instrument” media de impact. Cum s-a născut televiziune, de ce și, mai ales, cum a reușit, de-a lungul timpului și până în prezent să nu fie detronată?
Televiziunea s-a născut mai întâi în Europa în anii 1930, iar mai apoi în Statele Unite, după cel de-Al Doilea Război Mondial, şi la fel ca şi în cazul altor invenţii – telefonul, electricitatea, avionul sau automobilul – şi paternitatea sa este greu de stabilit, pentru că reprezintă munca inginerilor şi a inventatorilor din mai multe ţări.
După ce Edison şi Marconi au transmis sunetul prin radio şi telefon, mai mulţi inventatori, fără să se întâlnească sau să lucreze împreună, au inventat sistemul de transmitere a imaginii de televiziune. În 2 octombrie 1925, inginerul scoţian John Logie Baird a trimis la distanţă o imagine de televiziune formată din 28 de linii şi patru ani mai târziu, reţeaua radiofonică BBC i-a dat girul, utilizându-i tehnologia la realizarea primei staţii de televiziune electromecanică.
La început se spunea că prezența televiziunii va anula războaiele! Acum le transmite în direct…
În 1927, tânărul Philo Farnsworth, care construise o camera de luat vederi electronică în stare să capteze o imagine printr-o lentilă, a transmis din laboratorul său din San Francisco prima imagine electronică. De fapt o simplă linie neagră care a fost rotită ca să se vadă dacă televiziunea poate înregistra şi reproduce mişcarea.
Philo Farnsworth spunea atunci că televiziunea va deveni instrumentul cel mai important din lume, va alunga ignoranţa şi va aduce pacea şi dacă vom putea vedea persoanele care trăiesc departe de noi, nu va mai fi nevoie de războaie…
De la prima transmisiune, la Facebook
Prima transmisiune televizată a avut loc în SUA în după-amiaza zilei de 30 aprilie 1939, cu ocazia inaugurării Expoziţiei Mondiale de la New York, nu a avut sunet şi imaginea era alb-negru.
În 1956 a fost inaugurată şi în România televiziunea de stat, modelul instituţiei fiind preluat după Televiziunea Franceză şi după BBC. Instituţia televiziunii primea rolul de serviciu public şi avea obligaţii în ceea ce priveşte educarea şi informarea cetăţenilor.
Din 1960 s-au introdus televiziunea color, sunetul stereo şi a apărut televiziunea prin cablu. Americanii au inventat mare parte din tot ce ține de televiziune, de la tehnologiile de transmitere și prezentare a informației, televizoare, cablu, sateliţi, până la modalitățile de reglementare, măsurare a audienţei şi sistemele de rețele.
Astăzi, în aproximativ 1.59 de miliarde de locuinţele din toată lumea există cel puţin un televizor şi circa 61% din populaţia lumii urmăreşte programele TV, iar în ţări ca Statele Unite, Japonia şi Marea Britanie rata de penetrare a televiziunii este de 95%.
În 20 iulie 1969, circa 530 de milioane de oameni au urmărit live primul pas făcut de om pe Lună, adică 14% din populaţia de atunci a lumii.
În 29 iulie 1981, nunta lui Charles, Prinţ de Wales, cu Lady Diana Spencer a avut o audienţă globală de 750 de milioane de telespectatori, în 74 de ţări, iar în 6 septembrie 1997, la funeraliile Prinţesei Diana s-au uitat în direct 2 miliarde de oameni din toată lumea.
Între 8 şi 24 august 2008, la Jocurile Olimpice de la Beijing s-au uitat în total 4.7 miliarde de oameni, adică 70% din populaţia lumii de atunci.
La 20 de ani de la apariţia Netscape IPO, 10 ani de la naşterea YouTube, la 5 ani după primul iPad şi după ce streaming-ul a crescut vertiginos în popularitate, nu s-a reuşit detronarea Televiziunii, deşi în 2014, numărul telespectatorilor a fost egalat de cel al oamenilor activi pe Facebook.
Epilog
Specialişti spun că, „dacă nu ar fi existat televiziunea, produsul intern brut s-ar fi dublat”. Şi pentru că există tendinţa de a ţine televizorul pornit tot timpul, acest lucru poate duce la iritare nervoasă şi la scăderea capacităţii de a gândi independent.
