România a intrat în 2026 cu mai multe restanțe majore pe agenda guvernamentală, după un an marcat de amânări și blocaje politice. Cabinetul condus de Ilie Bolojan se confruntă cu dosare sensibile, rămase nerezolvate din 2025, de la reforma administrației și adoptarea bugetului de stat, până la cumulul pensiei cu salariul și pensiile magistraților. Toate aceste teme definesc începutul de an al Executivului.
Lipsa unui proiect de buget aprobat și întârzierile legislative accentuează presiunea asupra Guvernului, într-un context economic și social complicat.
Reforma administrației, restanță majoră asumată de Guvernul Bolojan
Cea mai veche restanță a Guvernului Bolojan este reforma administrației. Subiectul este discutat încă din vara anului trecut. Proiectul a fost inițial inclus în pachetul doi de reforme fiscal-bugetare. Intrarea sa în vigoare a fost amânată succesiv.
După câteva zile de întârziere, termenul s-a prelungit cu săptămâni. Ulterior, amânarea s-a transformat în luni. Abia în ultimele zile ale anului, liderii coaliției au ajuns la un acord. O primă măsură a fost aprobată.
Decizia vizează reducerea cu 10% a cheltuielilor administrației centrale. Salariile de bază nu sunt afectate. Anterior, coaliția convenise o reducere cu 10% a posturilor ocupate în administrația locală.
„Reforma administraţiei, conform discuţiilor pe care le-am avut în coaliţie, ar urma să se facă în cursul lunii ianuarie, în următoarele săptămâni, în a doua jumătate a lunii ianuarie”, a afirmat recent premierul Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a indicat că bugetul statului pentru 2026 va fi construit ulterior acestor măsuri.
Bugetul de stat pe 2026, adoptat cu întârziere de Guvernul Bolojan
Guvernul nu a respectat termenul legal pentru adoptarea bugetului. Legea finanțelor publice prevede aprobarea până la 15 noiembrie. România a intrat astfel în 2026 fără un proiect de buget votat în Parlament. Documentul va ajunge la aleși abia în februarie.
Întârzierea este pusă pe seama negocierilor politice și a pachetului de reforme amânat.
„Bugetul ar trebui să îl pregătim începând de săptămâna viitoare şi în luna februarie să-l adoptăm”, a mai informat prim-ministrul.
Vacanța parlamentară a amânat calendarul legislativ. Presiunea pe adoptarea bugetului rămâne ridicată.
Cumulul pensiei cu salariul, proiect reluat cu multiple excepții
O altă restanță vizează limitarea cumulului pensiei cu salariul la stat. Proiectul a fost lansat în dezbatere publică în noiembrie. Inițiativa urmărește în special pensiile speciale. Totuși, textul prevede numeroase excepții.
Pensionarii angajați la stat ar putea lucra până la 70 de ani. Cumulul ar fi permis cu renunțarea la 85% din pensia specială. Excepțiile îi vizează pe primari, viceprimari și președinți de consilii județene. Sunt incluși și parlamentari și europarlamentari.
Pe listă se regăsesc conduceri ale unor instituții-cheie. Printre acestea se află CCR, BNR, Curtea de Conturi și Avocatul Poporului. Sunt incluse și CNA, ANRE, ASF, dar și demnitari numiți prin hotărâri CSAT.
Subiectul nu este nou. Mai multe guverne au încercat anterior să limiteze cumulul pensiei cu salariul. Deciziile Curții Constituționale au blocat repetat aceste inițiative.
Decizie așteptată de la Curtea Constituțională
Din pachetul doi de măsuri fiscal-bugetare face parte și reforma pensiilor magistraților. Proiectul este blocat la Curtea Constituțională a României. Sesizarea ÎCCJ este amânată de mai multe ori. Ședințele CCR au fost marcate de absențe.
Situația a aprins critici dure. Decizia este așteptată pe 16 ianuarie. Proiectul inițial plafona pensia la 70% din venitul net. Pensionarea urma să ajungă la 65 de ani.
Inițiativa a fost declarată neconstituțională pe 20 octombrie. Noua variantă menține procentul de 70%. Perioada de tranziție este extinsă la 15 ani. Proiectul prevede aplicarea de la 1 ianuarie 2026.
Toate aceste dosare definesc un început de an tensionat. Guvernul este presat să recupereze întârzierile.
