Noul ministru al Educației, din preuniversitar

Noul ministru al Educației, după demisia lui Daniel David, va fi ales de Ilie Bolojan din sistemul de învățământ preuniversitar, evident, tot un personaj puternic implicat în politică. Acesta este pariul meu.

Nu ar trebui să mai treacă mult timp și vom afla, PNL urmând să anunțe noul ministru propus. Să aterizeze și președintele rătăcit Nicușor Dan.

De ce noul ministru al Educației, din preuniversitar

Nu că oamenii importanți din PNL, implicați în mediul universitar (foarte mulți la număr) ar dori să lase din mâini conducerea învățământului, dar măsurile pe care le vrea Ilie Bolojan în Educație în 2026 nu pot fi acceptate de șefii din marile instituții de învățământ superior.

Iar aici nu vorbim doar de o alocare foarte mică din PIB pentru Educație, în comparație cu cele mai multe state din UE, că ne-am tot obișnuit cu acest lucru.

Da. Informațiile sunt că Ilie Bolojan vrea sub 3% din PIB pentru Educație în 2026. Dar putea găsi un rector PNL care să treacă și peste asta și să ne ofere explicații cu procente, că bugetul pare mai mic, dar dintr-o altă abordare e mai mare și etc. Deja vu în fiecare an.

Bolojan primește însă refuzuri pe bandă din partea celor din universități, pentru că se pregătește să-i lovească unde îi doare: reducerea finanțării pentru locurile fără taxă din universități.

Evident, orice rector aflat în funcția de ministru când se ia o astfel de măsură ar fi aspru admonestat de colegii din Consiliul Național al Rectorilor și nu numai.

Motivul pentru care a demisionat Daniel David

Insistența lui Ilie Bolojan de a reduce finanțarea per student în 2026 ar fi fost și limita peste care nu a putut trece nici Daniel David, rector al celei mai mari universități din România.

A declarat David că voia de mult să demisioneze, dar dacă nu iei această decizie când toți profesorii din preuniversitar îți solicită gestul, atunci, e clar că doar de ograda ta din superior îți pasă.

Personal, am apreciat multe dintre reformele/măsurile anunțate de Daniel David când făcea parte din Guvernul Ciolacu, în ciuda criticilor multor habarniști, erau chestiuni logice pentru nevoile actualului sistem de educație. Din nefericire pentru Daniel David, ceea ce trebuia să fie o implementare a măsurilor anunțate, în Guvernul Ilie Bolojan, s-a transformat, în mare parte, într-un șir de măsuri de criză, la solicitarea șefului Executivului, care au influențat negativ actul didactic din toate instituțiile de învățământ de stat.

A fost vehiculat numele lui Marilen Pirtea, parlamentar PNL și rector al Universității de Vest din Timișoara, care a trecut în rânduri repetate peste lege, pentru a obține noi mandate în fruntea instituției de învățământ superior. Nu este prima dată când Pirtea este vehiculat pentru funcția de ministru al Educației.

Greu de crezut că ar merge chiar acum la minister – nu din cauza plagiatului de care a fost acuzat, deoarece mai niciun furt intelectual nu a fost demonstrat în țara noastră, dar voi reveni în alt editorial și la această dispută politică a plagiatelor – acum, se pregătește o lovitură grea pentru universități.

Și totuși, chiar dacă România stă foarte prost, în comparație cu țările civilizate și nu numai, în ceea ce privește numărul absolvenților de studii superioare, Ideea lui Ilie Bolojan de a reduce finanțarea pers student nu este total deplasată. Aceasta, deoarece, chiar și în marile universități de stat sau mai ales acolo, sunt păstrate și chiar inventate programe de studii care abia atrag un număr suficient de studenți care să acopere locurile de la buget, dacă reușesc să le acopere. Le acoperă și cu studenții fictivi, temporari, care se înscriu la aceste specializări ca la o a doua facultate, doar pentru a prinde loc într-un cămin.

Aceste programe de studii sunt păstrate special pentru catedrele unor cadre universitare puternic ancorate politic. Este cazul Universității “Babeș-Bolyai” din Cluj-Napoca, Politehnicii din București, Universității din București, SNSPA și a multor altor instituții de învățământ superior de stat, dar și private, deoarce, trebuie amintit, că statul finanțează și locurile pentru studenții de la privat.

Prin urmare, ai spune că dorința lui Bolojan de a reduce finanțarea ar fi total deplasată, dacă și conducerile universităților ar fi corecte, însă clar nu este cazul.

Avantajele unui ministru al Educației din preuniversitar, acum

Un nou ministru al Educației din preuniversitar nu ar fi atât de impresionat de nemulțumirile universitarilor. L-ar critica colegii din partid, dar poate merge mai departe.

Măsurile drastice pentru preuniversitar au fost luate deja, din august 2025 și, așa cum declara și Daniel David, nu se mai poate schimba nimic până la sfârșitul anului școlar 2025 – 2026.

Prelungirea măsurilor de austeritate din preuniversitar, eliminarea lor sau introducerea unora noi poate fi amânată până în luna august.

În schimb, bugetul pentru locurile destinate studenților trebuie aprobat mult mai repede, deoarece primele sesiuni de admitere în facultăți sunt la începutul verii.

Prin urmare, un ministru din preuniversitar are șanse mai mari să reziste în funcție până în toamnă, în ideea că ar mai rezista și Guvernul Ilie Bolojan atât.

Și dacă ne uităm în istoricul ultimilor ani, vom vedea că la miniștrii Educației din preuniversitar s-a apelat în perioade dificile. Liviu Pop și Monica Anisie au ajuns la conducerea ministerului când era nevoie de manuale noi (scandal uriaș) și în pandemia COVID-19 (alt scandal uriaș).

În general, pentru că miniștrii din preuniversitar țin mai mult la “tăvăleală” și se bucură,cât de cât, de sprijinul colegilor, mult mai mulți decât în superior și mult mai activi când vine vorba de acțiuni de protest. Cei din preuniversitar spun: măcar e de-al nostru.

În concluzie, Luciana Antoci, consilier al lui Bolojan și mare vânătoare de funcții, sau Monica Anisie par variante mai probabile decât Marilen Pirtea sau alt universitar PNL.

Există și posibilitatea, redusă însă la cât de căpos s-a dovedit Ilie Bolojan, ca premierul să fie influențat să ierte universitățile. Până la urmă, universitarii PNL au puterea votului asupra bugetului de stat în Parlament.

Laurentiu Musoiu

Laurențiu Mihail Mușoiu lucrează în presa centrală din anul 2008. Este specializat pe domeniile Educație și Administrație Publică. A absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Deține un master în Cercetare în Științele Comunicării. Este, de asemenea, profesor pentru învățământul primar și preșcolar.

Citește mai mult