Curtea Constituțională a României (CCR) a amânat pentru a treia oară sesizarea Înaltei Curți privind reforma pensiilor magistraților. Următorul termen a fost stabilit pentru vineri, 16 ianuarie, ora 10:00.
Judecătorii Curții Constituționale s-au reunit iar pentru a dezbate asupra legii propuse de Guvernul Bolojan, cea care crește vârsta de pensionare a procurorilor și judecătorilor și schimbă modul de calcul al pensiei. Ședința de azi a venit după două amânări: una pe 10 decembrie, cealaltă pe 28 decembrie.
Reforma pensiilor magistraților propusă de Bolojan, în pixul judecătorilor CCR
Legea pentru care Ilie Bolojan și-a asumat a doua oară răspunderea în Parlament, în 2 decembrie, are o singură diferență majoră față de prima variantă, care a picat la CCR în luna octombrie. Față de prima variantă, legea prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, și nu de 10.
Proiectul de lege mai prevede ca pensia să fie egală cu 70% din ultimul salariu net, la fel ca în forma anterioară propusă de Guvernul Bolojan.
Perioada de tranziție însă a crescut de la 10 la 15 ani. Concret, asta înseamnă că peste 15 ani, magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani.
În fiecare an, începând de la 1 ianuarie 2026, vârsta de pensionare va crește cu un an, până când, în 2042, procurorii și judecătorii vor ieși la pensie la 65 de ani.
Conform proiectului de lege, cuantumul pensiei de serviciu va fi de 55% din baza de calcul, reprezentată de media indemnizațiilor brute din ultimele 60 de luni, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizație netă avută în activitate.
Magistrații se vor putea pensiona în continuare anticipat, cu condiția să aibă o vechime de 35 de ani, dar dacă nu au împlinită vârsta de 65 de ani se va aplica o penalizare anuală ”de 2% până la împlinirea vârstei standard de pensionare din sistemul public”.
În prezent, pensia de serviciu a magistraților reprezintă 80% din ultimul salariu brut.
Patru judecători CCR au cerut un nou termen de ședință
Patru judecători CCR au cerut un nou termen de ședință după 15 ianuarie. Este vorba despre Gheorghe Stan, Cristian Deliorga, Bogdan Licu și Mihai Busuioc, judecători numiți de Senat și Camera Deputaților. Ei au mai cerut și un studiu de impact al proiectului legislativ privind pensiile speciale ale magistraților, din partea Ministerului Justiției.
”Studiile de impact (așa cum eu cerut judecătorii propuși de PSD – n.r.) nu sunt relevante în analiza noastră,” a declarat Simina Tănăsescu, președinta Curții Constituționale, în conferința de presă de după ședința CCR de astăzi.
La ora începerii ședinței, cei patru judecători au lipsit, blocând astfel formarea cvorumului. Pentru luarea unei decizii, este nevoie ca toți cei nouă judecători să fie prezenți în sală. Absența celor patru judecători presupune automat o nouă amânare a deciziei așadar, neputând fi luată o hotărâre în lipsa acestora.
Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu
Înalta Curtea de Casație și Justiție, instanța care a atacat proiectul la CCR și care e condusă de judecătoarea Lia Savonea, susține, prin purtătorul ei de cuvânt, că modificările făcute de Guvernul Bolojan ”discriminează magistrații față de alți beneficiari de pensii de serviciu”. Înalta Curte mai susține că legea ”utilizează termeni neclari și prezintă lacune normative care o fac incompatibilă cu standardele de calitate și previzibilitate într-un stat de drept”.
”Legea creează discriminare evidentă între categoriile de pensii de serviciu, fiind net defavorabilă magistraților, deși magistrații sunt singurii care au statut constituțional garantat (…) Comparativ cu celelalte categorii de beneficiari ai pensiilor de serviciu, numai în cazul magistraților, plafonarea este drastică, respectiv limitată la 70% din net. La alte categorii există limitări raportate la valoarea netă mult superioară, de la 80% în sus. Discriminarea este evidentă și nejustificată, raportată la motivele invocate în expunerea de motive a Executivului”, a precizat Victor Alistar.
