Deși nivelul general al sărăciei resimțite a scăzut în Uniunea Europeană în 2024, România continuă să se afle printre statele unde oamenii declară că le este greu să facă față cheltuielilor zilnice. Raportul Eurostat arată o îmbunătățire la nivel european, dar persistă diferențe majore între Vestul și Estul continentului.
Europa se simte mai stabilă financiar, dar decalajul Est–Vest persistă
Rata sărăciei resimtite în Uniunea Europeană a scăzut la 17,4% în 2024, potrivit celor mai recente date publicate de Eurostat. Indicatorul, care reflectă percepția oamenilor asupra propriei situații materiale, înregistrează o îmbunătățire semnificativă față de anul precedent (19,1% în 2023).
Totuși, diferențele între statele membre rămân uriașe: în timp ce Olanda și Germania raportează cele mai mici niveluri de sărăcie resimtita (7,3%), Grecia cu 66.8%, Bulgaria cu 37.4% și România cu 24% se află în continuare în partea superioară a clasamentului.
Aceste diferențe arată nu doar decalaje economice, ci și diferențe în încrederea oamenilor în propriul viitor. În timp ce vest-europenii par mai siguri pe stabilitatea financiară, în est, frica de nesiguranță și lipsa de perspectivă cântăresc greu în percepția generală asupra traiului.
România între percepție și realitate economică
România cu 24%, se regăsește în grupul statelor din Europa Centrală și de Est unde percepția dificultăților financiare este mai accentuată în rândul persoanelor vârstnice, alături de Bulgaria, Grecia, Slovacia, Letonia și Croația.
Această realitate contrastează cu țările nordice și vestice, unde cei mai vulnerabili sunt tinerii sub 18 ani. În România, pensionarii și persoanele cu educație scăzută continuă să resimtă dificultăți mari în a face față cheltuielilor lunare, chiar dacă veniturile medii au crescut.
Pentru mulți români, creșterea economică din statistici nu se traduce în mai mult confort. Inflația, prețurile ridicate la utilități și lipsa unui sistem de sprijin real pentru persoanele în vârstă fac ca „traiul decent” să rămână un ideal îndepărtat.
Europa tendință de îmbunătățire generală
În ansamblu, toate grupele de vârstă din UE au înregistrat scăderi ale percepției de sărăcie între 2023 și 2024.
- Persoanele sub 18 ani: 20,6% (-1,6 pp)
- Persoanele între 18–64 ani: 17,3% (-1,8 pp)
- Persoanele de peste 65 ani: 14,9% (-1,6 pp)
În același timp, diferențele educaționale sunt majore: 27% dintre cei cu nivel scăzut de educație se consideră într-o situație financiară dificilă, față de doar 8,5% dintre cei cu studii superioare.
România se numără printre țările unde decalajul între educația joasă și cea înaltă depășește de cinci ori, la fel ca Ungaria, Lituania și Polonia.
Educația rămâne una dintre cele mai puternice bariere împotriva sărăciei, dar și una dintre cele mai mari vulnerabilități în estul Europei. În România, nivelul de studii nu doar că influențează venitul, ci și modul în care oamenii își percep demnitatea și șansele de reușită.
Femeile, mai afectate decât bărbații în aproape toate statele UE
În 2024, rata sărăciei percepute a fost de 17,8% în rândul femeilor și 17,0% în rândul bărbaților.
România urmează aceeași tendință, femeile, în special cele peste 60 de ani, fiind mai vulnerabile la sentimentul de nesiguranță financiară.
Doar Germania și Olanda au raportat egalitate între sexe în acest indicator.
Sărăcie percepută versus sărăcie reală
Un element interesant al raportului Eurostat este diferența între „sărăcia percepută” (bazată pe autoevaluarea gospodăriilor) și „rata riscului de sărăcie” (calculată în funcție de venituri).
În 16 state UE, mai mulți oameni se consideră în dificultate financiară decât sunt efectiv sub pragul de sărăcie calculat statistic.
În Grecia, diferența este uriașă, 66,8% se consideră săraci, față de doar 19,6% calculați prin venituri. În Bulgaria decalajul este de 15,7 puncte procentuale, iar în România, conform datelor anterioare Eurostat, diferența se situează în jurul a 10–12 puncte procentuale, semn al unei încrederi reduse în stabilitatea economică și socială.
Deși Europa pare mai optimistă în 2024, cu un nivel general mai scăzut al sărăciei percepute, România rămâne printre statele unde sentimentul de lipsă financiară este persistent, mai ales în rândul vârstnicilor, femeilor și persoanelor cu educație redusă.
Aceasta arată că încrederea oamenilor în propriul nivel de trai rămâne fragilă, iar politicile sociale trebuie să țină cont nu doar de cifre, ci și de felul în care cetățenii își percep viața de zi cu zi.
