Federația Bolnavilor de Cancer din România(FABC) susține că accesul pacienților la tratamente inovatoare este încă limitat, iar pe tot parcursul anului 2023, spitalele nu au avut fonduri suficiente pentru decontarea radioterapiei, un serviciu medical care nu poate lipsi pacienților oncologici, menționează președintele FABC, Cezar Irimia.
„Fondurile programelor naţionale de sănătate s-au epuizat şi au început să se înregistreze sincope în accesarea terapiilor. Spitalele nu au mai avut fonduri pentru tratamente oncologice de bază. De asemenea, s-au sistat şi iniţierile in terapiile costisitoare. S-au înregistrat sincope în rambursarea radioterapiei. De menţionat faptul că, pe tot parcursul anului 2023, au fost probleme în accesarea terapiei”, a subliniat sursa citată.
Bolnavii de cancer au dat în judecată Ministerul Sănătății și susțin că nu au acces la tratamente
Reprezentantul FABC spune că bolnavii de cancer sunt privați de acces la terapii care fac diferența dintre viață și moarte. Astfel, au fost deschise și câștigate în instanță peste 500 de procese.
„În continuare avem procese cu Ministerul Sănătății(peste 500 câştigate) privind accesul la terapii salvatoare de vieţi.
Concluzia este că, trecem printr-o acută subfinanţare a sistemului de sănătate, chiar dacă la nivel declarativ sumele previzionate ar fi suficiente, iar drepturile pacienţilor cu cancer sunt permanent încălcate.
Lipsesc programele de screening populaţional, determinările genetice pentru diagnostic de precizie, accesul la terapii de ultima ora care pot face diferenţa dintre viaţă şi moarte – decalajul dintre România şi restul ţărilor UE, responsabile şi educate, fiind de 5-6 ani”, a subliniat Cezar Irimia, președintele FABC.
Anul 2023, plin de provocări pentru pacienții oncologici. Proteste în luna lui „Cuptor”
În prezent, spitalele și farmaciile decontează medicamentele și terapiile bolnavilor de cancer, după ce bugetele au fost suplimentate din Fondul de Rezervă, la cererea Casei Naționale de Asigurări de Sănătate(CNAS). În luna iulie 2023, bolnavii de cancer au protestat în fața Ministerului Sănătății, deoarece nu au Planul Național de Prevenire și Combatere a Cancerului nu putea fi aplicat.
Iată cum s-au derulat evenimentele, la inițiativa Federației Bolnavilor de Cancer(FABC)
– FABC a monitorizat in permanenţă implementarea Legii Planului Naţional de Prevenire şi Combatere a Cancerului – 293/2022; mai exact, a monitorizat redactarea şi publicarea normelor de implementare. Aceste norme nu au fost redactate / publicate deoarece MS a concluzionat că legea e scrisă prost şi nu există cadrul legal pentru implementarea acesteia.
– FABC a organizat în data de 13 iulie un protest în faţa Ministerului Sănătăţii prin care a cerut elaborarea acestor norme, în caz contrar se va demara în instanţă un proces colectiv prin care MS şi CNAS să fie obligate să elaboreze şi să publice în monitorul oficial aceste norme.
– Ministerul Sănătăţii a venit cu un document prin care a abrogat articolul din lege unde era obligat să elaboreze normele de implementare ale legii în termenul stabilit de lege. Astfel, potenţialul proces a rămas fără obiect, conform avocatului Dan Cimpoeru.
– FABC a purtat negocieri cu CNAS pentru ca măcar această instituţie să elaboreze un cadru legal pentru a rezolva parţial elemente ce ţin de normele de implementare.
– Din partea MS, FABC a avut toate canalele de comunicare închise, domnul ministru(n.r. ministrul Sănătății, Alexandru Rafila) refuzând orice comunicare, susțin reprezentanții bolnavilor de cancer.
De unde vin banii pentru bolnavii de cancer
Planul naţional de prevenire şi combatere a cancerului în România este finanţat în principal de către Ministerul Sănătăţii, de la bugetul de stat.
Suma aprobată anual pentru finanţarea planului naţional trebuie să reprezinte cel puţin 20% din totalul fondurilor aprobate pentru desfăşurarea programelor de sănătate la nivel naţional de către Ministerul Sănătăţii şi Casa Naţională de Asigurări de Sănătate.
În trei luni de la promulgare, Ministerul Sănătății are obligația să elaboreze normele de aplicare ale Planului.
Potrivit legii, planul se implementează pentru perioada 2023 – 2030. Documentul se va actualiza în funcţie de rezultatele obţinute şi în acord cu direcţiile strategice din domeniul prevenirii şi combaterii cancerului stabilite de Organizaţia Mondială a Sănătăţii şi la nivelul Uniunii Europene.
Reprezentant al farmaciilor: Medicamentele sunt pe stoc, dar sunt achitate târziu de stat
Beatrice Speteanu, președintele Asociației Farmaciilor Tradiționale, menționa, recent, pentru news.ro, că medicamentele pentru bolnavii cu afecțiuni cronice, inclusiv pentru cei cu afecțiuni oncologice sunt pe stoc, însă, nu sunt achitate la timp de stat.
„Au fost făcute sesizări către CNAS, singurele plăți făcute au fost închiderea facturilor din luna mai, promisiunile că vom fi la timp, la zi nu au fost făcute, am înțeles că anumite spitale de stat au fost plătite, dar insuficient. Au fost pacienți, inclusiv de la spitale private, care cumpărau tot felul de medicamente citostatice perfuzabile și ne spuneau „spitalele nu au bani”, declara Beatrice Speteanu, în urmă cu puțin timp.
Pe „rețetă gratuit”, în realitate(…) mai târziu
Întârzierile majore la plată de mai mult de 90-120 de zile (conform actelor normative, ar trebui ca decontarea să se realizeze în cel mult 60 de zile) în funcție de județ, se referă la medicamentele eliberate de farmaciile comunitare în cadrul programelor naționale de sănătate, precum oncologie, diabet zaharat, transplant. Pacienții beneficiază în mod gratuit de medicamentele din programele naționale de sănătate. Astfel, farmacia/unitatea medicală suportă cheltuiala integrală a tratamentului eliberat, iar când acestea nu dispun deloc de fonduri, viața bolnavilor poate fi în pericol, deoarece nu mai au acces gratuit la tratamentul necesar.
Conform legislației în vigoare, programele naționale de sănătate publică sunt finanțate de Ministerul Sănătății și de la bugetul de stat, iar de sănătate curative, așa cum este cel de oncologie, sunt finanțate din bugetul Fondului național unic de asigurări sociale de sănătate, administrat de CNAS.
România alocă doar 160 de EURO pentru un bolnav de cancer, cea mai mică sumă din UE
Ministerul Sănătăţii, în calitate de autoritate centrală în domeniul sănătăţii publice, este responsabil de planificarea, iniţierea, coordonarea, monitorizarea şi evaluarea tuturor măsurilor necesare pentru prevenirea şi combaterea cancerului. Casa Naţională de Asigurări de Sănătate şi Ministerul Finanţelor sunt responsabili de îndeplinirea măsurilor prevăzute în planul anticancer.
În România, peste 20.000 de oameni mor anual din cauza unei forme de cancer, potrivit celui mai recent raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică(OCDE). România are cele mai scăzute costuri de îngrijire a pacienților oncologici din UE, acestea ridicându-se la 160 EUR pe cap de locuitor, ajustate la paritatea puterii de cumpărare (PPC), în condițiile în care media UE este de 326 EUR.