Teste grilă de noaptea minții în învățământul primar. Elevii nu mai sunt îndrumați spre a gândi logic

Când credeam că le-am aflat pe toate, am ajuns să trăim și momentul în care să vedem teste grilă de noaptea minții în învățământul primar. Enunțuri confuze, incomplete care îi pun pe elevii din ciclul primar în dificultate și îi determină să greșească. „Elevii nu mai sunt îndrumați spre a gândi logic, ci doar a spre reține anumite formule, anumiți pași de rezolvare, a toci”, a declarat profesorul de matematică Alex Capmare, după ce a văzut un astfel de test grilă al cărui enunț stârnește confuzie.

Au apus de mult vremurile când 1 și cu 1 făceau 2, pentru toți cei care au trecut de stadiul de grădiniță și au apucat să pășească în clasa întâi. Aia e! Acum, dacă te iei după noua programă a învățământului și îți bagi nasul prin testele tip grilă care ajung pe băncile școlarilor din învățământul primar, te ia durerea de cap și ai senzația idioată că ar mai trebui să faci o dată clasele unu – patru pentru a înțelege exact cum stau lucrurile. Pentru că anumite probleme care sunt conținute în teste tip grilă sunt scrise pe genunchi și au un conținut ciuntit de informație, care îl „conduce” pe elev spre un răspuns total greșit.

Teste grilă de noaptea minții în învățământul primar. Enunțuri ale problemelor, scrise alandala

Teste grilă de noaptea minții în învățământul primar. Ceea ce ar trebui să fie un enunț al unei probleme, bine definit și clar conturat, de natură să stimuleze gândirea logică a unui copil de clasa a treia și să îl trimită spre răspunsul corect, ajunge să fie în multe teste grilă o adevărată pacoste. Totul pleacă de la modul defectuos și eliptic în care este prezentată problema respectivă. Fără a avea la dispoziție toate datele problemei, elevul ajunge de multe ori să greșească și să nu mai înțeleagă mecanismul gândirii logice. Iată un exemplu concret. Într-unul din testele grilă date spre rezolvare elevilor de clasa a treia apare următoarea problemă: „Într-o școală sunt 869 de elevi. Știind că 467 de elevi participă la cursul de șah și 595 la cursul de teatru, află câți elevi participă la ambele cursuri”. Variantele de răspuns, oferite de cei care au întocmit testul, sunt:  1062, 357, 183 sau 214. Rezolvarea nu ar fi una complicată. Amguitatea enunțului, faptul că nu se precizează limpede dacă toți cei 869 de elevi din școală sunt angrenați în cele două activități la care se face referire în text, crează însă confuzie în mintea micuților, care ajung să indice un răspuns total incorect, așa sum se poate vedea și în fotografia care însoțește materialul.

Rezolvare pe înțelesul tuturor!

Cum răspunsul considerat a fi cel bun în testul al cărui enunț l-am reprodus ceva mai sus este unul esențialmente greșit, am luat legătura cu un profesor de matematică care să ne lumineze. Iată rezolvarea propusă de omul cifrelor: „În total sunt 879 de elevi. Dintre aceștia avem 3 tipuri de elevi, anume: X = Cei care participă doar la cursul de șah, Y = Cei care participă doar la cursul de teatru, Z = Cei care participa la ambele cursuri. Cunoaștem că X + Y + Z = 879. Problema ne spune că 595 participă la teatru, iar 467 la șah. Dacă adunăm, obtinem 1062 elevi. Dar elevii care au participat atât la șah, cât și la teatru au fost adaugați de 2 ori. 1062 – 879 = 183 elevi care participă la ambele cursuri”, a punctat profesorul de matematică Alex Capmare, contactat de Oficiul de Știri.

Teste grilă de noaptea minții în învățământul primar. Elevii sunt îndrumați să tocească

Cum a fost posibil ca un test de tip grilă să ofere ca soluție un răspuns de noaptea minții am aflat tot de la profesorul de matematică Alex Capmare. „Greseala elevului este cauzată de faptul că, cel mai probabil, s-a speriat de enunțul problemei, și nu a mai stat să gândească logic. La o prima vedere se poate observa că răspunsul acestuia este în opoziție cu o logică simplă, anume ca în total sunt 879 elevi, iar el a bifat ca 1062 sunt care participă la amândouă. Deci un număr mult mai mare decât elevii existenți. Elevii nu mai sunt îndrumați spre a gândi logic, ci doar a spre reține anumite formule, anumiți pași de rezolvare, a toci”, a declarat pentru Oficiul de Știri Alex Capmare. El a mai adăugat că „în momentul în care tinerii sunt puși în fața unei probleme ce necesită o bază logică, se pierd, pentru că nu sunt familiarizați cu acest tip de probleme”. De reținut că, din ceea ce am aflat de la mai mulți profesorii, concursurile școlare – cum este cel în cadrul căruia a fost prezentat testul grilă la care am făcut referire – nu  urmăresc programa școlară.

Emil Simionescu

Este jurnalist din anul 1990, când și-a pus pentru prima oară semnătura pe o serie de reportaje de tip anchetă în cadrul secțiunii „reporter de investigații” a cotidianului România Liberă. În 1997 a debutat în presa de tip TV, devenind unul dintre reporterii realizatori ai emisiunilor „În flagrant” și „Cu ochi-n patru” găzduite la vremea aceea de TVR 1. Și-a continuat periplul în televiziune ca producător al emisiunii „Explosiv”, difuzată în anii 90 de Prima TV. A fost, de asemenea, vreme de 6 ani, reporter special al emisiunii „112 - Poliția în acțiune”, difuzată de același post de televiziune, și realizator, din 2001 până în prezent, al emisiunii „Psihologia crimei”, al cărei brand îl deține. Este autor a două romane polițiste care au văzut lumina tiparului în 2009, respectiv, 2011, ambele avându-l ca exeget pe celebrul scriitor George Arion.

Citește mai mult