Opera Națională București prezintă pe 8 februarie, ora 18:30, premiera baletului „Cenușăreasa” de Serghei Prokofiev. După ce a basmul a trecut prin multiple suferințe woke și a rezistat, iată că și frumosul balet pe muzica lui Prokofiev dovedește că își poate perpetua strălucirea neatinsă, peste timp.
„Cenușăreasa”, îndrăgita poveste a copilăriei, a fost transformată într-o bijuterie a baletului grație compozitorului Serghei Prokofiev (compozitor, pianist și dirijor rus, considerat unul dintre cei mai importanți compozitori ai secolului XX; n.1891- m.1953)
Un spectacol pentru toate vârstele, baletul recrează povestea arhicunoscută a lui Charles Perrault și a Fraților Grimm, transpusă, de-a lungul timpului, în diferite versiuni, atât de operă, cât și de balet. Baletul „Cenușăreasa” – unul dintre cele mai cunoscute din toate timpurile, se regăsește în repertoriul marilor companii de balet din întreaga lume și continuă să se bucure de un real succes în rândul publicului.
După ce a trecut prin multiple suferințe woke („woke” vine de la „to be awake” – adică să fii treaz, să fii atent cu precădere la problemele sociale; woke a fost corelat cu ideologia progresistă) Cenușăreasa a rămas același basm iubit de toată lumea.
Cel mai bine ilustrează prin ce adaptări și readaptări woke a trecut basmul, cartea „Woke Cinderella: Twenty-First-Century Adaptations (Remakes, Reboots, and Adaptations)” de Suzy Woltmann. Cu toții cunoaștem povestea Cenușăresei, o radiografie a diferențelor sociale care evidențiază contrastul dintre bogăție și simplitate, dintre privilegiu și lupta pentru supraviețuire, oferindu-ne, în același timp, o lecție despre speranță și dreptate.
Omenirea continuă să creadă în farmecul pantofului pierdut de Cenușăreasa
Reinterpretări ale basmului „Cenuşăreasa” au mai existat de-a lungul veacurilor. Deoarece, potrivit sursei menționate, ascunsă între rândurile acestui basm ar exista o istorie a fanteziei despre putere. Basmul „Cenuşăreasa” a fost „readaptat” în secolul XXI de fenomenul woke, care a vizat povestea clasică prin prisma „trezirii”. Potrivit acestei „filosofii”, arhetipul „Cenuşăreasa” se extinde dincolo de interpretările tradiționale ale prințesei pasive. De la Sex and the City la Game of Thrones, de la cyborg „Cinderellas” la Inglorious Basterds, s-a încercat adaptarea feministă a basmului, ori pe probleme de rasă, sau chiar în ceea ce privește probleme corporale.
Ba chiar s-a lansat un trend al unei Cenușărese independentă și „femeie de afaceri”, fără niciun prinț în viața ei. Se pare însă că nimic nu a reușit să disturbe faptul că omenirea continuă să creadă în farmecul pantofului pierdut al Cenușăresei și recuperat de prinț.
După ce a trecut acest valul woke (ajuns la apogeu prin 2020), basmul pare că și-a recăpătat liniștea. Așa că, lăsați-vă purtați prin lumea de basm imaginată de Charles Perrault și prin lumea minunatei muzici a lui Prokofiev, la Opera Națională din București și continuați să credeți în visele voastre, după cum spunea cineva.
E o poveste despre triumful binelui, puterea dragostei adevărate și speranța care poate transforma chiar și cele mai grele încercări într-un final fericit. Regia și coregrafia baletului de la Opera Națională poartă semnătura lui Renato Zanella. La pupitrul dirijoral se va afla maestrul Daniel Jinga. Pentru prima reprezentație cu titlu de premieră protagoniștii vor fi prim-balerinii Cristina Dijmaru și Bogdan Cănilă, cu participarea Ansamblului de Balet și a Orchestrei Operei Naționale București.
Actuala premieră în coregrafia lui Renato Zanella de pe scena Operei Naționale București este a doua montare din istoria teatrului, după cea din 2002 în coregrafia lui Mihai Babuşka, cu o reluare în anul 2014.

Cine este Renato Zanella, coregraful Cenușăresei de la Opera Națională
Unul dintre cei mai importanți coregrafi ai generației sale, Renato Zanella a fost Director al Baletului Operei de Stat din Viena, în perioada 1995 -2005. În cei zece ani, a realizat aproximativ patruzeci de coregrafii proprii. Pe durata mandatului său, Zanella a transformat Compania de Balet din Viena într-un ansamblu independent, capabil să susțină chiar și rolurile principale cu propriii săi dansatori și să facă față provocărilor impuse de cei mai mari coregrafi.
Zanella a oferit șanse tinerilor coregrafi din cadrul companiei de balet să-și exprime talentul și a acordat o atenție deosebită pregătirii noii generații de dansatori, care au fost instruiți cu grijă în cadrul școlii de balet a Operei de Stat din Viena, pe care a condus-o între 2001 și 2005.
În perioada 2016 -2017, Renato Zanella a fost coordonatorul artistic al Baletului Operei Naționale București și a semnat pe această scenă coregrafii precum „Romeo și Julieta” – producție care se regăsește și acum în programul operei, și „Iubire nesfârșită (Opus 73) – Le Sacre de printemps”, ambele titluri s-au bucurat de-a lungul stagiunilor de reprezentații în regim sold out.
Și dacă pierdeți pe 8 februarie această minunată și nealterată de meandrele vremurilor Cenușăreasă a lui Prokofiev, aflați că Opera Națională mai prezintă baletul în reprezentații care vor avea loc pe 9 și 12 februarie, 19 martie și 17 mai.