Impozitul progresiv este una din măsurile principale cerute României prin PNRR să fie duse la îndeplinire în cadrul reformei fiscale. Dincolo de controversata echilibrare a bugetului național, Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical – BNS, a declarat în exclusivitate pentru Oficiul de Știri că introducerea impozitului progresiv ar mai ușura din greaua povară fiscală de pe umerii angajaților, dar s-a declarat rezervat cu privire la o implementare rapidă.
Impozitul progresiv și economia nefiscalizată
Impozitul progresiv este respins puternic și de zona patronatelor, pentru că ușurarea sarcinii fiscale a celor cu salarii mici ar trebui să presupună o creștere a taxării pe capital, mai spune Dumitru Costin.
”Alții prin Europa fiscalizează la greu economia, Franța are 50% venituri fiscale pondere în PIB, în România, când se ajunge la 30%, ne dăm ochii peste cap.
De exemplu, în 2023, ponderea veniturilor în bugetul consolidat de stat a venit un pic peste 40% din zona salarială și 8% din zona capitalului – impozitul pe profit și pe dividende cumulate!
Deci salariații au contribuit la greu, un procent de cinci ori mai mare decât în cazul capitalului.
Văd însă că la noi toată lumea din zona politică, inclusiv PSD-ul, nu mai poate de grija capitalului, le-au creat o mulțime de oportunități și nu vor să îi tulbure cu nimic, nimeni nu umblă la optimizările fiscale, prin urmare singura soluție consistentă pentru acoperirea găurilor deficitului rămâne una singură: creșterea cotei de TVA.
În consecință, tot cei cu venituri mici vor duce greul, pentru că taxa pe valoare adăugată este plătită tot de consumatorul final, până la urmă. O să fie solidaritate, cum a promis premierul Marcel Ciolacu, dar doar între fraieri, capitalul o va privi de la distanță.”, acuză liderul BNS.
Impozitul progresiv nu e condiționat de digitalizare
”Impozitarea progresivă nu are legătură cu digitalizarea, se poate aplica în unul sau două moduri: la sursa de venit sau pe familie.
România nu este însă pregătită pentru a doua variantă, impozitul pe familie.
Am avut însă impozitare progresivă, până ân 2005, și a funcționat bine-mersi, fără sistem informatic.
Evident însă că un sistem informatic ar ajuta enorm, inclusiv la impozitarea pe familii, care ar fi o etapă a doua, care să țină cont de toate veniturile unei familii.
Aici avem însă o particularitate. Spre deosebire de alți cetățeni europeni, românii sunt proprietari pe tot felul de mici proprietăți, moșteniri, terenuri și se ajunge din nou la discuția despre auto-consum și numărarea găinilor și a ouălelor pe care le fac găinile pe care le poate avea cineva la țară.
Avem auto-consum pentru multe dintre familii, auto-consum care este greu de cuantificat și prin urmare de taxat.
Mai sunt și remitențele de bani din străinătate, care pot fi măsurate de BNR doar în cazul transferurilor legale. Dar cei care vin cu cash-ul în traistă se văd doar în final, pe creșterea consumului.
Astea sunt cele două surse suplimentare de venituri ale familiilor care țin cât de cât situația socială din România în stabilitate. Fără ele, dacă ne luăm strict pe veniturile salariale, ar fi jale.”, a mai spus Dumitru Costin.
Impozitul progresiv, doar discuții la nivel de principii
El a arătat că e nevoie de un prim pas asumat politic: ”BNS nu a avansat nici un prag pentru impozitarea progresivă, la întâlnirea cu PSD am discutat doar la nivel de principii, o să prezentăm însă în perioada următoare niște simulări macro-economice.
Pentru asta este însă nevoie de niște baze de date de mare acuratețe. Este vorba mai mult decât de aceste praguri de venit, primul pas care trebuie făcut este o decizie politică privitoare la tratamentul fiscal unitar al tuturor contractelor care înseamnă muncă dependentă, legătura de un angajator.
Avem zece tipologii de contracte, altele decât contractele individuale de muncă, care au alte tratamente fiscale și toate aceste tipuri de contracte trebuie incluse în o eventuală simulare.
Trebuie să introducem un tratament fiscal nediscriminatoriu, pentru că altminteri angajatorii din România, în înțelegere cu unii angajați, pot substitui contractele individuale de muncă cu alte tipuri de contracte, care au alte opțiuni (în prezent aproape 2 milioane de contracte) pentru tratament fiscal preferențial.
În primul rând, lucrurile trebuie lămurite la nivel de principii, dar se avansează greu, cu privire la impozitul progresiv”.
