Impozitul progresiv este una din măsurile principale cerute României prin PNRR să fie duse la îndeplinire în cadrul reformei fiscale. Dincolo de controversata echilibrare a bugetului național, Dumitru Costin, liderul Blocului Național Sindical – BNS, a declarat în exclusivitate pentru Oficiul de Știri că introducerea impozitului progresiv ar mai ușura din greaua povară fiscală de pe umerii angajaților, dar s-a declarat rezervat cu privire la o implementare rapidă.
Impozitul progresiv – lipsă de viziune din partea Guvernului
Impozitul progresiv pe venituri împarte clasa politică și societatea în două tabere cu interese diferite – în timp ce unii, cu precădere cei cu salarii mici, se așteaptă ca Guvernul să le mai ușureze din povara fiscală, alții, în general cei cu venituri peste medie, contestă măsura ca fiind o creștere nedorită a fiscalității.
Președintele BNS, Dumitru Costin, a declarat în exclusivitate pentru Oficiul de Știri că există o cale de echilibrare a intereselor celor două tabere, dar a acuzat PSD-ul, partidul premierului Marcel Ciolacu, de lipsă de viziune, mai grav, de lipsă de interes în a găsi soluții.
”Nu am văzut nici un fel de viziune în zona Guvernului. Trebuie să reamintesc faptul că BNS a avut în primăvară și un protest pe acest subiect, fiscalitatea pe muncă, care e mai mult decât apăsătoare.
Și în întâlnirea pe care am avut-o atunci, la Ministerul de Finanțe, în urma protestului, inclusiv ulterior, în congresul PSD, unde am avut o intervenție de câteva minute, am cerut includerea partenerilor sociali – organizații sindicale, organizații patronale – în grupul de lucru ce lucrează la reforma fiscală.
Reforma fiscală este pe lista obligațiilor pe care le are guvernul României, indiferent cum se numește el, fiind asumată prin PNRR, de unde vine și finanțarea, fiind una din reformele-cheie.
Deci, Guvernul nu, nu are nici o viziune cu privire la introducerea impozitului progresiv. Știm că lucrează la această reformă fiscală, am făcut diverse demersuri pentru a fi primiți, la nivel de specialiști, să trimitem economiștii noștri, care sunt specializați pe drept fiscal, la grupul de lucru de la Ministerul Finanțelor, care lucrează la elaborarea viziunii de reformă fiscală.”, spune liderul sindical.
Impozitul progresiv – ”Vorbim împreună și ne înțelegem separat”
”Nu pot să spun exact ce va face Guvernul de acum încolo, dar pot spune ce am văzut în comunicarea publică a PSD-ului, după întâlnirile cu reprezentanții BNS: Ei continuă să mângâie capitalul și să îl asigure că nu se va întâmpla nimic.
În momentul în care vrei să umbli la fiscalitatea pe muncă, care astăzi este este exclusiv în cârca slariaților, trebuie să acoperi cu ceva deficitele, găurile care se formează. Normal ar fi să fie reîmpărțită această sarcină fiscală cu capitalul.
Dar PSD le comunică reprezentanților capitalului: ”nu, nu, stați liniștiți, la voi nu umblăm deloc.”, acuză Costin.
”În România există însă un obicei, care se traduce pe înțelesul tuturor astfel: ”vorbim împreună și ne înțelegem separat”.
Adică, legat de impozitul progresiv, depinde cum vedem fiecare definiția bogatului și a săracului. Ceea ce este fără eschivoc este că avem aproape 80% din total salariați care sunt sub salariul mediu pe economie (8.355 lei brut şi 5.118 lei net – n.n.). Ceea ce nu este deloc în regulă – ai o masă uriașă de salariați care au venituri scăzute.
Pe de altă parte, asupra lor apasă cea mai ridicată sarcină fiscală din Uniunea Europeană.
În plus, există numeroase aberații fiscale. De exemplu, la o familie cu un salariat și doi copii de întreținut, deci o singură sursă de venit, sarcina fiscală în România este de undeva 35%-36% pe venitul brut, în timp ce media Uniunii Europene la aceeași categorie este undeva la 16%, deci cu 20 de puncte procentuale mai puțin.”, a explicat sindicalistul.
”O toxină pentru piața muncii”
”Pe lista de propuneri cu care BNS a mers la întâlnirea de la PSD, noi am cerut abrogarea faimoasei Ordonanțe 79, care e o toxină pentru piața muncii din România, care a vrut să fie foarte prietenoasă cu capitalul și a eliminat completamente contribuțiile capitalului la cofinanțarea sistemului de securitate socială, în principal pensii și sănătate publică.
De la mijlocul secolului XIX, de când Von Bismarck a introdus sistemul ăsta, întotdeauna a existat acest mecanism: cofinanțare din partea capitalului și a forței de muncă, în timp ce Statul intervine ca a treia parte și echilibrează deficitele, în anumite perioade de timp.
În România, din 2018, o dată cu Ordonanța 79, povara fiscală s-a mutat completamente în cârca salariaților, capitalul are zero contribuții la pensii și sănătate și a rămas Statul să cofinanțeze, să acopere deficitele.
Deci Statul și-a păstrat responsabilitățile, dar a crescut presiunea fiscală pe salariați, de aici aberațiile astea fiscale. Diferența uriașă vine din faptul că în România, spre deosebire de celelalte țări din Uniunea Europeană, capitalul nu contribuie cu nimic la cofinanțarea sistemului de securitate socială.
Așa că atunci când vorbim despre atenuarea diferențelor dintre săraci și bogați, BNS s-a opus încă din 2004, când același PSD, prin ministrul său de Finanțe de la acea vreme, Mihai Tănăsescu, a vrut să aplice cota unică.
Am spus de atunci că acest model de cotă unică nu va face altceva decât să accentueze discrepanțele între cei bogați și cei săraci, pentru că a adus beneficii doar pentru cei cu venituri mari și foarte mari, nu și pentru cei cu venituri medii sau sub-medii.
Acum, s-a creat un curent de opinie de către mulți dintre formatorii de opinie din România, care suțin necondiționat cota unică, dar ei sunt acolo, ”sus”, între cei cu venituri mari și nu sunt dispuși să cedeze nici un șfanț din banii lor.”, a adăugat Dumitru Costin, cu privire la controversele actuale legate de impozitul progresiv.
= Publicăm mâine și partea a doua a interviului oferit de Dumitru Costin, Președinte al BNS. =