Anul 2026 marchează celebrarea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, titan al sculpturii moderne și creator al unor forme esențializate care au redefinit arta contemporană.
Pentru a onora moștenirea sa profundă, Bucharest International Ballet Gala este singurul eveniment de balet în care dansul devine limbajul prin care operele și viziunea lui Brâncuși sunt reinterpretate scenic. Evenimentul este realizat în colaborare cu coregrafi și directori artistici din Europa și Statele Unite, care au conceput special pentru această gală momente coregrafice inspirate de lucrările lui Constantin Brâncuși – „Pasărea în văzduh”, „Coloana fără sfârșit”, „Măiastra” sau „Sărutul”. Fiecare secvență a spectacolului urmărește să traducă în mișcare esențele filosofice ale operei brâncușiene: puritatea formei, căutarea absolutului, transcendența și ritmul interior.
Astfel, una dintre cele mai apreciate balerine ale scenei internaționale contemporane, Maria Kochetkova, va evolua pentru prima dată în România, în cadrul Bucharest International Ballet Gala, eveniment care va avea loc pe 5 martie 2026, de la ora 19:30, la Sala Palatului.
Artist independent cu o carieră internațională impresionantă, Maria Kochetkova a fost prim-balerină a prestigioasei companii San Francisco Ballet, fiind recunoscută pentru eleganța sa distinctivă, rafinamentul interpretativ și capacitatea de a îmbina rigoarea baletului clasic cu expresia contemporană. Aplauzele primite pe marile scene ale lumii au consacrat-o drept una dintre cele mai influente figuri ale baletului actual.
Maria Kochetkova, invitată la ediția aniversară a galei dedicată lui Brâncuși
Apariția sa la București reprezintă un moment de referință pentru publicul român, cu atât mai important cu cât această prezență are loc în premieră absolută într-un context artistic de excepție. Maria Kochetkova este invitată la ediția aniversară a galei, dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși, eveniment care explorează, prin limbajul dansului și al artei actorului, universul sculptural și filosofic al marelui artist.
Alături de Maria Kochetkova, pe scena Sălii Palatului va urca și Daniil Simkin, artist independent și fost prim-balerin al American Ballet Theatre, unul dintre cei mai spectaculoși și apreciați dansatori ai generației sale. Prezența sa completează distribuția internațională a galei.
Pe lângă invitații internaționali, gala va beneficia de participarea unor soliști români consacrați, membri ai marilor companii europene, precum și a unor tineri dansatori remarcabili, premiați în competiții internaționale. Prezența lor subliniază continuitatea și potențialul școlii românești de balet, aflată într-o perioadă de vizibilitate crescândă în circuitul cultural global.
Proiecții multimedia la gala dedicată lui Brâncuși
Marius Bodochi, unul dintre cei mai respectați actori ai scenei românești, va oferi de asemenea o prezență narativă unică, dând glas conceptelor, emoțiilor și filozofiei brâncușiene.
Pentru prima dată în cadrul galei, scenografia va integra un concept multimedia imersiv, cu proiecții video, lumină arhitecturală și design sonor contemporan. Acestea vor crea o atmosferă vizuală ce reinterpretează spațiile și simbolistica universului brâncușian, oferind publicului o experiență teatral-coregrafică unică.
Câteva dintre simbolurile majore din opera lui Brâncuși
Constantin Brâncuși a folosit forme simplificate pentru a reprezenta esența universală a subiectelor sale, inspirându-se în mare măsură din folclorul românesc și concepte spirituale. Simbolurile sale cheie reprezintă aspirații umane fundamentale și conexiuni cosmice.
Iată câteva dintre simbolurile majore din opera lui Brâncuși:
Ovoidul (Formă de ou): Această formă, întâlnită în lucrări precum Muza adormită, simbolizează originea și esența vieții, creația și fertilitatea. Așezată pe o parte, sugerează, de asemenea, odihnă și liniște.
Pasărea (în special Pasărea în spațiu și Măiastra): Motivul păsării reprezintă aspirația la libertate, transcendența spirituală și actul zborului în sine, mai degrabă decât o reprezentare fizică a unei păsări specifice. Versiunile din bronz foarte lustruit își propun să surprindă „esența zborului” și chiar par să se „transforme în surse de lumină”.
Coloana fără sfârșit (Coloana Infinitului): Această sculptură iconică, realizată din module romboidale stivuite, simbolizează legătura neîntreruptă dintre cer și pământ, axis mundi și eternitatea sau potențialul infinit. De asemenea, servește drept monument de război, simbolizând „sacrificiul infinit” al soldaților români.
Sărutul: Prezentat proeminent pe Poarta Sărutului și în sculpturile anterioare, acest motiv înfățișează două figuri împletite care formează o singură formă unificată, reprezentând uniunea prin iubire, sacrificiu și trecerea la viața veșnică. Forma circulară a îmbrățișării este, de asemenea, asociată cu soarele și o „curbă circulară închisă care adună, atașează și leagă”.
Masa Tăcerii: Parte a ansamblului său din Târgu Jiu, Masa Tăcerii este o sculptură din stejar care poate reprezenta o masă de comuniune înainte de o bătălie sau natura ciclică a vieții și a morții, invitând la contemplare.
Animalele (Pești, Foci, Broaște țestoase): Brâncuși s-a concentrat pe animalele care zboară sau înoată, folosind forme simplificate pentru a sugera mișcarea, viteza și potențialul de transformare și regenerare spirituală sau emoțională.
