De foarte mulți ani, prima pagină a ziarelor din România, și de foarte multe ori din Europa și Statele Unite, sunt ținute de fărădelegile pe care clanurile interlope românești, indiferent dacă au sediu sau nu în țară, le fac. Clanuri precum clanul Duduianu, clanul Carani, clanul sportivilor, clanul cămătarilor, clanul Corduneanu, sunt organizate pe structuri militare. Încercăm astăzi să vedem care sunt regulile după care funcționează aceste temute organizații de tip mafiot.
Cei mai mulți dintre liderii clanurilor au învățat disciplina militară în închisoare
Dacă am aduna anii de pușcărie pe care liderii clanurilor din România i-au primit, am ajunge la sume astronomice. Paradoxal, dar statul în pușcărie i-a învățat pe liderii clanurilor interlope și pe cei care se învârt în cercul lor apropiat, că cel mai important lucru într-o astfel de structură este disciplina.
Filmele americane, din care cel mai celebru este seria “Nașul”, a lui Francis Ford Coppola, scot la lumină modul în care sunt organizate structurile mafiote. Indiferent de proveniența și apartenența lor, clanurile sunt împărțite pe zone de influență și au ca domeniu de activitate prostituția, traficul de droguri, şantajul, extorcarea de bani, falsificarea de carduri, răpirile, spargerile, furturile din buzunare, furturile din mașini și multe altele.
În general, clanurile nu-și încalcă teritoriile, dar lupta pentru teritoriu este de multe ori sângeroasă și se lasă cu decese. Principala regulă a tuturor clanurilor infracționale din lume și deci și din România este tăcerea.
Turnătoria este considerată cea mai mare deviație de la regulile clanului. Sifonarii, cei care “dau din casă” pe la poliție sau pe la servicii, sunt considerați trădători și de multe ori plătesc cu viața trădarea lor.
Respectul față de mamă și dusul la biserică este obligatoriu în clan
Onorabilitatea și o poziție cât mai înaltă în societate este un “must have” al tuturor șefilor interlopi. în filmul “American Gangster”, Denzel Washington a interpretat un extrem de onorabil om de afaceri. Interlop și dedat traficului de droguri și crimelor, dar cu niște principii de viață și sociale extrem de solide.
În clanurile interlope dusul la biserică este obligatoriu. Interlopii au bisericile lor favorite, fac donații, se închină la Dumnezeu și cer să li se ierte păcatele. Figura centrală feminină, care este adorată şi respectată este mama. Ea este de multe ori cea care face ordine în clan și cea a cărui cuvânt este urmat întocmai.
În cazul în care mama, din motive obiective, lipsește, sau nu este implicată în activitățile infracționale, locul ei este luat de tată, ca în cazul temutului clan Duduianu, în care bătrânul Duduianu își conducea afacerile, cu mână de fier, din pușcărie.
În România armele de foc sunt evitate în favoarea armelor albe
Controlul extrem de strict pe care statul, prin structurile sale specializate, l-a exercitat asupra vânzării de arme în România, a avut și are rezultate benefice. Cu toate acestea, structurile organizate ale interlopilor au găsit modalitatea prin care să folosească violența pentru a-și atinge scopurile.
Nu rare au fost momentele în care bătăile de stradă din cartierele rău famate, sau de pe litoral, s-au purtat cu săbii, topoare, cuțite, pumnale și tot arsenalul de arme albe. Prin anii ’90, Fane Spoitoru, un extrem de influent și respectat lider interlop al perioadei, a tăiat cu sabia un polițist și s-a ales cu ani grei de închisoare.
O altă modalitate prin care interlopii își ating scopurile este răpirea. Deși în România răpirile sunt puțin relevante, ele funcționează cu rezultate favorabile de multe ori pentru răpitori, pentru că victimele preferă să plătească bani grei decât să se adreseze poliției.
Interlopii sunt într-o relație bună și chiar de colaborare cu capii Poliției
Pare paradoxal, dar între poliție și interlopi apar de multe ori situații de colaborare. Este și cazul momentului care a urmat asasinării liderului interlop Emi Pian. La momentul respectiv, șeful Poliției Române, Liviu Vasiliscu a declarat că “situația generată a fost rezolvată conform regulilor scrise sau cutumiale ale instituției”. Şeful poliției s-a întâlnit atunci într-o biserică cu liderul operstiv al clanului Duduianu, fratele lui Emi Pian, Elvis, pentru a discuta aplanarea unui eventual conflict sângeros între clanul Duduianu și partizanii celui care l-au ucis.
Disputele între clanuri sunt rezolvate pe cale amiabilă, prin negocieri între șefi, iar din clan nu se iese decât cu picioarele înainte
Clanurile mafiote din România au și ele o regulă împrumutată din structurile militare. În armată există tribunale militare, diferite de cele civile. Clanurile interlope au propriile lor tribunale, care judecă și dau pedeapse.
În interiorul clanurilor, tribunalele sunt formate din cei mai influenți șefi ai grupării și este prezidat de șeful clanului. La nivel regional sau local, tribunalele sunt formate din șefii tuturor clanurilor, care de multe ori colaborează pentru instaurarea disciplinei.
Un membru al unui clan mafiot nu poate părăsi clanul. El este obligat să asculte până la moarte ordinele care i se dau și dacă avansează în ierarhie este obligat să aducă proprii oameni în clan.
Clanurile interlope sunt structurate pe legături de familie, mâna dreaptă a șefului fiind de obicei fratele, sau o rudă apropiată a acestuia. Nu rare au fost cazurile în care soția liderului mafiot a preluat în totalitate afacerile acestuia, după ce el a trecut să neființă.
Vrem sau nu vrem să conștientizăm, prezența clanurilor mafiote în viața socială și chiar politică a României este simțită în mod acut și influențează în mod negativ atât structurile de putere cât și posibilitatea de a aplica legea în litera și spiritul ei.
