Normele de organizare ale expozițiilor sunt depășite.
Paula Stanciu Popoiu explică pe pagina sa de Facebook aceste aspecte, mai jos regăsiți textul integral:
,,Dacă tot se caută cu pasiune , țapii ispășitori pentru furtul din Olanda , dacă după ce contractul a devenit public , apar tot felul de ,, experți ,, care nu au făcut în viața lor expoziții dar care au avut de- a lungul timpului funcții prin minister ( când puteau să se ocupe de asigurarea unei legislații pertinente privind securitatea patrimoniului ) hai să vedem dacă greșeala este doar a MNIR . Avem o legislație de protecție a patrimoniului nu atât slabă cat depășită . Din 2000 , după ce au apărut legile de protecție ale patrimoniului și monumentelor istorice , acestea se tot rup și se cârpesc pe ici pe colo . Ce ar fi trebuit să scrie în Normele de export temporar ? Mai ales pentru categoria Tezaur ? Păi hai să ne întrebăm și să mai citim . Ele se ocupă mai ales de birocrație și hârțogărie . Sunt depășite de vreo 20 de ani . Au avut un rost la un anumit moment când nu prea se ieșea din țară cu expoziții dar acum sunt caduce. Să căutăm în aceste norme faimoasele cereri de securitate despre se vorbește în presă . Dacă tot fac norme nu ar trebui să specific acolo în ce condiții ( nu numai de hârțogărie ) iese un obiect atât de valoros intr- o expoziție ? Nu ar fi trebuit să se vorbească , minimum , de vreun contract model care să cuprindă condiții de expunere obligatorii pentru această categorie numită Tezaur ? Și să ne amintim cam de câți ani vorbim de schimbarea legislației ? Dar de celebrul ,, cod al patrimoniului ,, care dacă era publicat în forma în care l- am citit ultima oară ( pe sub mâna ca nu e voie să consulți oameni mai cu experiență ) făcea mai mult rău decât bine ? Un cod al patrimoniului se lucrează cu specialiști de forță , cu oameni care se bazează pe o experiență , o practică a protejării patrimoniului măsurabilă nu numai în ani ci și în realizări . Și includ aici și juriști care știu legislație europeană . Se întreabă cineva dacă în muzee avem angajați sau posibilitatea de a externaliza , a unor experți intru ale vitrinelor , microclimatului etc . ? Îmi amintesc ca acum câțiva ani vorbeam cu un ,, expert,, al ministerului despre exact aceste lucruri și el îmi spunea ca reprezint școala veche și comunicarea nu patrimoniul ar fi mult mai importantă . Spuneam și atunci ca și acum – abia aștept să facem comunicare fără patrimoniu . Ar fi o performanță. Cam greu de atins . De ce credeți ca face Muzeul Satului o conferința anuală de conservare și restaurare ? Pentru ca este important să vorbim nu numai de cum conservam și restauram patrimoniul aflat în muzeu ci și în ce condiții ieșim cu el din țară . Și când ai o asemenea expoziție ca cea din Olanda atunci chiar ai nevoie de mulți specialiști … din ,, școala veche ,, . Veche dar care nu e veche ci știe ca trebuie să cunoască și să se documenteze despre ce înseamnă mijloace de securitate noi . Și să și le permită . Este cred momentul să vorbim și despre paza muzeelor de la noi . Am lucrat în minister în perioada în care acestea erau preocupările experților nu ….. altele . A fost însa abandonat interesul pentru legislația de patrimoniu care să includă și condiții de securitate și protecție a patrimoniului . Nu povești . Condiții consfințite prin lege pe care dacă le încalci ești responsabil . Sau iresponsabil . E greu însă să lucrezi o legislație dacă nu știi ce e cu patrimoniul și ce vrea el . Multe de spus și discutat dar cam târziu . Dar poate scoatem ,, de prin colb de cronici ,, Codul Patrimoniului și îl Lucrăm cu cine trebuie . Merită. Insistați pe acest punct , domnilor manageri , altfel veți fi și deocamdată vom fi , expuși și obligați să întocmim dosare care conțin puncte ilogice și fără de folos . Să insistăm puțin pe patrimoniul din muzee ca el ne face să existăm și sa avem cu ce ne lăuda prin lume . Sau acasă’’
