Uniunea Europeană a obligat România să modifice Legea 132/2017, cunoscută sub numele de Legea RCA, pentru ca Parlamentul României, în loc să protejeze păgubiții firmelor de asigurare falimentare, proteja companiile de asigurări.
13 falimente în piața de asigurări în ultimii 20 de ani
Pentru cei care nu știu, în România au avut loc nu mai puțin de 13 falimente în piața de asigurări în ultimii 20 de ani, astfel:
Euroasig – închiderea procedurii de faliment în anul 2013
ADAS- procedura de faliment în 2003
Metropol – închiderea procedurii de faliment în 2007
Grup As – închiderea procedurii de faliment în 2011
Delta Addendum – faliment în 2011
Croma – faliment 2005
Astra – faliment 2016
Carpatica – faliment 2016
Forte – rămânere definitiva a procedurii de faliment 2017
CertAsig – rămânere definitiva a procedurii de faliment 2021
City Insurance – faliment 2022
Assista Asimed – hotărâre definitivă faliment în 2022
Euroins – faliment în 2023
În toate cele 13 falimente, cea mai nocivă contribuție a avut-o ASF – ul, care a fost și este complice în tunurile financiare și totodată direct responsabilă de supravegherea pieței de asigurări din România.
Până în anul 2019, legea de funcționare a FGA prevedea ca despăgubirile plătite de acest FGA să nu depășească 450.000 lei/ creditor de asigurare.
Ce înseamnă asta? Însemna ca dacă o firma de leasing care are 200 de mașini avariate la o firmă de asigurări intrată în faliment și toate trebuiau despăgubite de către FGA, valoarea cumulata a despăgubirilor pentru cele 200 de mașini avariate era plafonata la 450.000 lei, indiferent dacă valoarea reala a reparațiilor depășea plafonul de 450.000 lei.
Păgubiții nevinovați de accident rămâneau cu teapa dată de ASF și firma de asigurări
Practic, păgubiții nevinovați de accident rămâneau cu teapa dată de ASF și firma de asigurări.
În anul 2019, o Hotărâre a Curții de Casație și Justiție schimbă regulile și anume ca plata despăgubirii se aplică pe creanța de asigurare și nu pe creditor. Adică, plata despăgubirii era limitată la 450.000 lei/ dosar de daună.
Câțiva ani mai târziu, acel plafon a fost majorat la 500.000 de lei/dosar de dauna, întrucât cursul euro s-a modificat, iar suma aceea se dorea să acopere echivalentul a 100.000 de euro.
În anul 2024, Uniunea Europeană a solicitat României majorarea plafonului pentru despăgubire în cazul RCA la un nivel similar limitelor de despăgubire prevăzute în polițele RCA, cum era și firesc.
Practic, românul cumpără o poliță de asigurare RCA care are limită de 6 milioane de euro, dar în cazul în care firma de asigurări intră în faliment era despăgubit doar 100.000 de euro.
Autoritățile europene s-au prins ca Parlamentul României care adopta cu ochii închiși orice capcană legislativă venită din partea ASF, își nedreptățește proprii cetățeni în favoarea firmelor de asigurări și au hotărât să intervină în protejarea consumatorilor de asigurări din România neprotejați în realitate de către nicio instituție din România.
Noua lege RCA crește plafonul de despăgubire de la 500.000 lei la 6 milioane de euro
Practic, noua lege RCA crește plafonul de despăgubire de la 500.000 lei la 6 milioane de euro.
Doar sub sancțiunea unor amenzi uriașe aplicate României, Parlamentul României s-a urnit să modifice legea RCA în favoarea consumatorilor de asigurări, extrem de tardiv, după ce au avut deja loc 13 falimente în care românii au primit despăgubiri scandalos de reduse.
Mai mult, Uniunea Europeană obligă acum România să plătească cu precădere despăgubirile pentru victimele accidentelor de circulație în cazul dosarelor de dauna achitate de către FGA în urma unui faliment.
Până în prezent, FGA achită cu precădere despăgubirile firmelor de asigurări pentru dosarele aflate în regres, victimele accidentelor de circulație nereprezentând o prioritate pentru FGA. Asta se intampla din cauza presiunilor făcute de vicepreședintele ASF Sorin Mititelu asupra conducerii FGA care i se subordonează.
Optimizarea activității FGA – o capcana politică a PSD
PSD vrea să își numească oameni noi în conducerea FGA, posturi remunerate cu peste 8000 de euro pe lună, iar pentru asta au introdus un amendament nesolicitat de către Uniunea Europeană, ci are directă legătură cu angajarea la FGA a unor cadre de nădejde de la partid.
Schimbarea directorilor adjuncți ai FGA este adevărată miză a amendamentelor introduse de PSD în legea RCA, o dată cu modificările solicitate de către Uniunea Europeană.
Personajele vizate de această schimbare sunt actualii directori adjuncți ai FGA, pe nume Mona Cucu și Cornel Coca Constantinescu.
Nu este exclus ca după modificarea legii RCA după pofta PSD, să fie “selectată” în conducerea FGA, cineva apropiat de familia lui Marian Neacșu, vicepremierul României.
Soția lui Marian Neacșu a fost numită în conducerea PAID, încasând peste 12000 de euro pe lună, iar în cadrul FGA a lucrat pe o poziție de conducere și fiica vicepremierului Marian Neacșu. De remarcat este faptul ca fiica lui Marian Neacșu era veșnic trimisă de FGA la diverse întruniri internaționale călătorind pe banii FGA ului în diverse țări exotice, pe modelul excursiilor de lux ale lui Klaus Iohannis.
