UNESCO a lansat recent Muzeul Virtual al Obiectelor Culturale Furate. Inițiativa este finanțată de Regatul Arabiei Saudite și derulată în colaborare cu Interpol. România e prezentă în acest muzeu digital cu obiectele de tezaur dacic, care au fost furate din muzeul olandez Drents.
Acest muzeu virtual este locul unde oricine poate găsi informații despre obiectele de patrimoniu sau de artă care au fost furate sau pierdute fără urmă. România este, din păcate, prezentă în acest muzeu virtual cu Coiful de la Coțofănești și cele trei brățări dacice care sunt încă de negăsit, în urma furtului din Olanda.
Coiful de aur de la Coţofeneşti şi trei brăţări dacice din aur de la Sarmizegetusa Regia, au fost furate de la Muzeul Drents din Olanda în ianuarie a.c.
„A fost găsit tezaurul dacic? Din păcate, ce ne-am fi dorit cu toții să auzim nu este încă realitate. Coiful și brățările dacice au ajuns, însă, la Muzeul Virtual al Obiectelor Culturale Furate. Luna trecută, la Barcelona, în cadrul conferinței MONDIACULT 2025, UNESCO a lansat primul muzeu digital unde oricine poate găsi informații despre obiectele de patrimoniu sau de artă care au fost furate sau pierdute fără urmă. Din păcate, România este prezentă în acest muzeu digital, cu obiectele din tezaurul dacic, parte din identitatea și istoria noastră”, semnalează europarlamentara social-democrată Gabriela Firea, într-o postare pe pagina sa de Facebook.
Tezaurul dacic, o mare pierdere
„Demersul UNESCO este un instrument extrem de necesar. Astfel de platforme aduc vizibilitate și responsabilitate într-o zonă în care, prea des, statele se confruntă singure cu pierderi irecuperabile”, constată Gabriela Firea.
„Știu că, în vremuri în care mulți oameni se luptă cu facturile și cu grijile de zi cu zi, cultura poate părea departe de viața noastră. Dar, de fapt, ea este parte din noi. Patrimoniul înseamnă rădăcinile și povestea noastră comună. Dacă îl pierdem, pierdem o parte din cine suntem.
De aceea, imediat după furtul din ianuarie, din Olanda, care a afectat patrimoniul românesc, am adresat o scrisoare comisarului european pentru cultură, Glenn Micallef. Scrisoarea, semnată de mai mulți europarlamentari, cerea ca protejarea patrimoniului să devină o prioritate europeană”, a mai scris Gabriela Firea. „Astăzi, instrumentul lansat de UNESCO confirmă acest lucru: protejarea patrimoniului nu este doar o chestiune națională, ci un angajament european și global”, conchide Gabriela Firea.
Oiectele din România pot fi vizualizate aici: https://museum.unesco.org/stolen-objects/search?fbclid=IwZXh0bgNhZW0CMTAAAR79iL2cfVt74IJSWDwIecoLMtEEdMcUbKpk8sxVBcfOWbdJhR03pZmQOCyUOA_aem_8JWgIjRTrvDj9N9Ed_pdbQ&submittingState=RO
Peste 250 de obiecte sunt expuse în Muzeul Virtual al Obiectelor Culturale Furate al UNESCO
Pentru a crește gradul de conștientizare cu privire la traficul ilicit de artefacte din patrimoniul cultural, de la descoperiri arheologice la opere de artă și instrumente muzicale, UNESCO a lansat acest muzeu.
Inițiativa este finanțată de Regatul Arabiei Saudite și derulată în colaborare cu Interpol. A fost lansată pe 29 septembrie la Conferința Mondială UNESCO privind Politicile Culturale și Dezvoltarea Durabilă de la Barcelona.
Peste 250 de obiecte culturale furate, trimise de 46 de țări din întreaga lume, au fost redate în 2D și 3D pe site-ul muzeului, pe care vizitatorii îl pot naviga gratuit. Muzeul este, de asemenea, disponibil pentru explorare folosind o cască de realitate virtuală.
„Obiectele culturale poartă poveștile comunităților lor”, se arată în preambulul muzeului. „Când un obiect cultural este furat, pierdem o parte din identitatea noastră. Învățarea despre aceste obiecte dispărute este primul pas către recuperarea lor”. Înființată în 1945, UNESCO este dedicată conservării culturii internaționale, de la protejarea limbilor pe cale de dispariție până la denumirea siturilor Patrimoniului Mondial. Muzeul virtual provine din misiunea Convenției UNESCO din 1970, care a cerut statelor membre să prevină furtul și traficul de bunuri culturale.
Vizitatorii pot explora muzeul digital al UNESCO cu o cască de realitate virtuală
Muzeul este organizat în săli virtuale, inclusiv o galerie de obiecte culturale furate. Obiectele expuse sunt împărțite pe regiuni, 96 fiind din Europa și America de Nord, 57 din America Latină și Caraibe, 51 din Africa, 37 din Asia și Pacific și 36 din țări arabe. Obiectele pot fi, de asemenea, sortate după diferite caracteristici, inclusiv culoare, material și utilizare (de exemplu, „admirați-l”, „îngropați-l” sau „schimbați-l”).
După selectarea unei regiuni, vizitatorii pot face clic pe o serie de obiecte furate, cum ar fi o brățară de aur veche de 2.000 de ani din România (care face parte din tezaurul dacic furat), un fildeș de elefant furat din Camerun și o monedă din Trezoreria din Benghazi, în ceea ce este acum Libia.
Unele obiecte par plate, în timp ce altele au fost transformate în modele 3D care pot fi ridicate și rotite. În unele cazuri, UNESCO a folosit inteligența artificială pentru a genera aceste modele pe baza imaginilor disponibile ale unui obiect. În auditoriu, vizitatorii pot afla mai multe despre misiunea UNESCO și pot vedea o randare virtuală a structurii muzeului, proiectată de arhitectul german Francis Kéré. Inspirat de un baobab, care este un simbol al rezilienței în multe comunități africane, designul spiralat al lui Kéré amintește și de calea șerpuitoare a Muzeului Solomon R. Guggenheim din New York.
„Pentru acest proiect, aveam nevoie de un arhitect capabil să rescrie manualul tradițional, care să poată proiecta spații gândind în afara tiparelor, care să poată lega intim materialul cu imaterialul”, a declarat Audrey Azoulay, directorul general al UNESCO, pentru Adam Schrader de la Artnet în 2023.
Camera de Returnare și Restituire
Al treilea și ultimul spațiu din muzeul virtual se numește Camera de Returnare și Restituire. Aici sunt expuse poveștile obiectelor jefuite care au fost returnate în țările lor de origine. În prezent, sunt prezentate doar trei obiecte, inclusiv o fosilă de trilobit care datează de milioane de ani și a fost returnată Marocului în 2024. Pe măsură ce țările continuă să își recupereze patrimoniul cultural, UNESCO se așteaptă ca colecția de restituire a muzeului să crească.
„Spre deosebire de muzeele tradiționale, Muzeul Virtual este conceput să se golească treptat, cu scopul de a returna și nu de a acumula”, se arată într-un comunicat al UNESCO. „Pe măsură ce obiectele furate sunt recuperate și restituite, acestea vor fi eliminate din colecția digitală, simbolizând dreptatea și restaurarea”.
