Boboteaza, tradiții și obiceiuri. Boboteaza este sărbătorită la 6 ianuarie şi, împreună cu ziua Sfântului Ioan Botezătorul, prăznuit în 7 ianuarie, marchează finalul perioadei de 12 zile a sărbătorilor de iarnă, care încep în Ajunul Crăciunului.
Ce semnificație are Boboteaza
Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este o sărbătoare creştină şi reprezintă momentul încheierii sărbătorilor de iarnă. De aceea, se spune, acesta este momentul când dispar de pe faţa pământului (temporar, evident), diavolii, strigoii, asociaţi uneori cu dezlănţuirile furtunoase ale viscolelor iernii, marcând o trecere timidă către celălalt anotimp.
În această zi, Ioan Botezătorul îl botează pe Iisus în apa Iordanului. Tot acum se ţine şi sărbătoarea Botezului, una dintre cele şapte Taine, cea fără de care nu este posibil să fii creştin.
„Ca orice sărbătoare mare, Boboteaza începe din ajun. În ajun oamenii postesc. Sacrificiul postului le aduce bogăţie. În anumite locuri, înainte să mănânce, femeile adună cenuşa din vatră; o vor risipi primăvara pe câmp, zicând: „Cum n-am mâncat eu în dimineaţa ajunului de Bobotează, aşa să nu-mi mănânce lighioanele roadele”. Sub faţa de masă pun sare şi mei, tărâţe şi fân. Preotul trece cu agheasmă din casă în casă. Hainele bune sunt întinse prin casă să le stropească preotul cu apă sfinţită; în felul acesta sunt ferite de molii. Copiii nu sunt bătuţi ca să nu facă bube peste an. Femeia nu se ceartă cu bărbatul. Ca să nu se înmulţească purecii, nu se cerne făină. Oamenii încearcă să-şi afle viitorul. Iar se deschid cerurile.
Se spune că în noaptea de Bobotează plesnesc de ger ouăle de corb şi puii de corb îşi deschid aripile, încercând să zboare. În ziua de Bobotează se sfinţesc apele. Se face agheasmă mare undeva, lângă o apă. Oameni iau agheasmă, îşi stropesc gospodăria şi păstrează ce-a mai rămas. Se zice că atunci când preotul aruncă în apă crucea dracii ies din apă şi o iau la fugă pe câmp. Nu-i văd decât lupii, care se iau după ei, le rup pântecele şi le varsă maţele. Sunt buni la câte ceva şi lupii… În Bucovina, când preotul trece pe la casele oamenilor de Bobotează, femeile leagă la crucea purtată de el fire de in şi de cânepă. Din aceste fire Maica Domnului va face o plasă pe care o va trece de trei ori prin Iad, salvând sufletele care se vor agăţa de ea. Sufletele rămase în Iad vor fi mâncate de draci. Apoi, dracii se vor mânca între ei până rămâne numai unul, Scaraoţchi. Legat de un stâlp în mijlocul Iadului, el va muri de foame. Aşa se va curăţi lumea de tot ce e necurat şi vor rămâne numai drepţii cu Dumnezeu şi cu îngerii” (Irina Nicolau – „Ghidul sărbătorilor româneşti”).
Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania
Catolicii sărbătoresc la 6 ianuarie Epifania, care simbolizează anunţarea naşterii lui Hristos regilor magi, care i-au adus daruri, aur, smirnă şi tămâie, iar ortodocşii celebrează botezul Mântuitorului în apele Iordanului de către Sfântul Ioan Botezătorul.
„Se crede că, la Bobotează, când preotul introduce crucea în apă, toţi dracii ies din ape şi rătăcesc pe câmp, până ce trece sfinţirea apelor; dar nimeni nu îi vede, în afară de lupi, care se iau după ei şi îi omoară unde îi pot prinde; sau, atunci când „se puşcă”, în timp ce apa este sfinţită, de asemenea, când oamenii strigă, după sfinţirea apei, „chiraleisam”, atunci diavolii fug şi se ascund; de altfel, credinţa că apele, curgătoare sau stătătoare, sunt la Bobotează sfinţite este atestată în toate zonele etno-folclorice ale României; acesta este şi motivul pentru care, la Bobotează, se stropesc cu apă grajdurile, vitele, uneltele, zestrea fetelor etc.; în Muscel, oricât de frig ar fi, flăcăii se scaldă în râu; acelaşi obicei îl practică şi fetele în unele zone ale Transilvaniei”. (Romulus Antonescu – Dicţionar de simboluri şi credinţe tradiţionale româneşti (2016).
Se spală sau nu de Boboteaza?
Tradiția populară românească spune că nu este bine să speli rufe între Anul Nou și Bobotează, că dacă faci acest lucru ai putea atrage ghinion în noul an sau ai putea avea parte de nenorociri. Deși există voci care spun că în această perioadă, dintre Anul Nou și Bobotează, pe 6 ianuarie, nu se spală, părintele Ciprian Tudor spune că, de fapt, e mai păcat să nu te speli, decât să te speli.
„Din punctul meu de vedere este mai păcat să nu te speli decât să speli în această perioadă. Nu spălăm haine în zilele de sărbătoare cum e duminica, cum este ziua Bobotezei, cum e Sfântul Ioan, atunci da, nu spălăm, dar de spălat trebuie să ne spălăm dragii mei. (…) Nu știu pentru cine a devenit comod să nu se spele și să nu-și spele hainele în această perioadă, să nu-și curețe casa. (…) Dragul meu, draga mea, trebuie să ne spălăm în această perioadă în fiecare zi.
Spălăm haine în fiecare zi mai puțin în ziua de sărbătoare, de Bobotează, de Sfântul Ioan, în rest poți să speli haine și să îți cureți casa fără nicio problemă. (…) Nu este nicio problemă și nu este niciun păcat să speli hainele tale în toate zilele, sigur, mai puțin în zilele de sărbătoare, și nu este nicio problemă și niciun păcat să te speli, să speli capul tău, să speli corpul tău în fiecare zi.”, spune părintele Ciprian Tudor.
Așadar, nu este păcat să speli în perioada dintre Anul Nou și Bobotează, dacă nu e zi de sărbătoare.
Boboteaza, tradiții și obiceiuri
Boboteaza, sărbătorită pe 6 ianuarie, este o zi importantă în tradițiile religioase și populare din România, marcată de numeroase obiceiuri și superstiții.
În ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, preoții sfințesc apa, aducând-o din biserică în casele credincioșilor. Apa sfințită are o semnificație de purificare și binecuvântare, fiind folosită pentru a stropească casele, animalele, ogoarele și grădinile, pentru a alunga spiritele rele și a aduce protecție.
De asemenea, se crede că apa sfințită are puteri de vindecare și protecție. Oamenii o păstrează în casă pentru a o folosi în caz de nevoie.
Boboteaza, tradiții și obiceiuri. În unele zone, există obiceiul ca un băiat tânăr să se arunce în apă rece sau într-un râu, simbolizând curățirea și purificarea. De multe ori, acest ritual este realizat de tinerii satului, iar cel care reușește să prindă „crucea” aruncată în apă de preot este considerat adus la un început bun pentru anul ce vine.
Boboteaza, tradiții și obiceiuri. Printre cele mai cunoscut tradiții și obiceuri de Boboteaza, se spune că pe 6 ianuarie nu se spală haine, sunt interzise certurile în casă şi nu se împrumută nimic.
Potrivit tradiţiei populare, în noaptea de Bobotează, fetele tinere îşi leagă pe inelar un fir roşu de mătase, pun o rămurică de busuioc sub pernă şi îşi visează ursitul.
Boboteaza, tradiții și obiceiuri. De asemenea, se spune că fetele care cad pe gheaţă în ziua de Bobotează, pe 6 ianuarie, se vor mărita în acel an. Printre cele mai cunoscut tradiții și obiceuri de Boboteaza, se mai crede că animalele din grajd vorbesc la miezul nopţii înainte de ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
Un alt obicei mai este întrecerea bărbaţilor înot după cruce. Preotul aruncă o cruce în apă şi mai mulţi bărbaţi se aruncă pentru a o aduce înapoi. Primul care ajunge la cruce primeşte binecuvântarea preotului şi se consideră că va avea noroc tot restul anului. În trecut, bărbatul care aducea crucea la mal primea daruri de la domnitorul ţării.
Boboteaza, tradiții și obiceiuri. În unele sate, în trecut, femeile se adunau în grupuri mari, la una dintre ele acasă, şi aduceau mâncare şi băutură, cântau şi dansau. Dimineaţa ieşeau pe stradă şi luau pe sus bărbaţii care le apăreau în cale, îi duceau la râu şi îi ameninţau cu aruncatul în apă.
Citește și: Amenzi pentru cei care aruncă brazii de Crăciun la gunoi sau de la etaj / Unde trebuie lăsați în București
Citește și: Adolescenții care consumă marijuana prezintă diferențe semnificative în structura cerebrală
Citește și: Cătălin Scărlătescu a pățit-o în Bali: “Mai ajung aici doar dacă aterizează avionul forțat”
