Ajunul Bobotezei, adică ziua de 5 ianuarie, este pentru ortodocși zi de post negru, la fel ca Ajunul Crăciunului sau Vinerea Mare dinaintea Paștilor. De asemenea, Ajunul Bobotezei este plin de tradiții și superstiții rostuite de generații.
În Ajunul Bobotezei, preoții merg la casele credincioșilor pentru a le aduce, prin stropirea cu apă sfințită, binecuvântarea Sfintei Treimi. Se cântă: „În Iordan Botezându-Te Tu, Doamne, închinarea Treimii s-a arătat. Că Glasul Părintelui a mărturisit Ţie, Fiu Iubit pe Tine numindu-Te; şi Duhul, în Chip de Porumbel, a adeverit întărirea Cuvântului, Cel Ce Te-ai arătat, Hristoase Dumnezeule şi lumea ai luminat, Slavă Ţie”.
În Ajunul Bobotezei, credincioşii ţin post negru, iar preotul colindă casele şi sfinţeşte bucatele de post pregătite de gospodine.
În Ajunul Bobotezei. Ortodocșii pe rit vechi se pregătesc de Crăciun
În această zi, creştinii ortodocşi ţin post ca să întâmpine Botezul Domnului. Ortodocşii pe rit vechi se pregătesc de Crăciun. Printre obiceiurile din Ajunul Bobotezei se numără şi „Chiralesa”, care în greceşte înseamnă “Fie-ţi milă, Doamne!”. Îl ştiu bine, din bătrâni, toţi tinerii din localitatea Brusturi, judeţul Neamţ. Băieţi şi fete însoţesc preotul prin sat şi vestesc sfinţirea caselor.
Obiceiul este asemănător colindelor din Ajunul Crăciunului, iar copiii primesc nuci, mere şi prăjituri. În anumite zone din Bucovina, preotul este însoţit şi de gospodari din sat care anunţă venirea preotului şi apoi sunt răsplătiţi cu bucate de post sfinţite. In unele regiuni, in special in Moldova, crestinii ortodocsi gustă pe nemâncate din Agheasma Mare timp de opt zile, de la Ajunul Bobotezei (5 ianuarie), până la 14 ianuarie.
Ajunul Bobotezei este și un moment favorabil farmecelor, descântecelor și altor practici considerate magice. Dimineața, înainte de aprinderea focului, se strângeau cenușa din sobă și gunoiul din casă pentru a fi păstrate până în primăvară, când se presărau pe straturile cu legume pentru a le face rodnice.
Ajunul Bobotezei – Tradiții și superstiții pe 5 ianuarie
Sărbătoarea abundă în superstiţii, iar oamenii de la sate ţin cont şi acum de ele pentru a le merge bine tot anul. În noaptea de Ajun, fetele de măritat îşi pun busuioc sub pernă pentru a-şi visa viitorul soţ. Există credinţa potrivit căreia dacă în dimineaţa de Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcaţi cu promoroacă vor avea rod bogat. De Ajun, nu sunt admise certurile în casă şi nu se dă nimic cu împrumut, nici măcar jăratic. În Ajunul Bobotezei, în ziua de Bobotează, de Sfântul Ioan Botezătorul şi opt zile după aceea, nu se spală rufe, pentru că apele sunt sfinţite.
Superstiţia cel mai des întâlnită este cea care spune că, în noaptea de Bobotează, tinerele fete îşi visează ursitul. Ele îşi leagă pe inel un fir roşu de mătase şi o un fir de busuioc, pe care le pun sub pernă. Băiatul pe care-l vor visa va fi cel cu care ce vor căsători. Fetele care cad pe gheaţă de Bobotează se crede că sigur se vor mărita în acel an. Tradiţia populară mai spune că Ajunul Bobotezei este cea mai geroasă zi a anului şi că în această noapte viitorul poate fi citit în oglindă.
Nu în ultimul rând, în Ajunul Bobotezei se pregăteşte o masă asemănătoare cu masa din Ajunul Crăciunului, potrivit crestinortodox.ro.
Câteva tradiții din vechime ale românilor, în Ajunul Bobnotezei
Fânul de sub fața de masă și bulgării de sare se adăugau în hrana animalelor pentru a le feri de farmece, de boli și de duhurile rele. în același scop era folosită și agheasma luată de la preotul care venea cu Iordanul.
Dacă in dimineața Ajunului de Bobotează pomii au fost încărcați cu promoroacă, aceștia vor avea rod bogat. De asemenea, se credea că animalele din grajd vorbesc la miezul nopții dinspre ziua de Bobotează despre locurile unde sunt ascunse comorile.
În seara de Ajun se săvârșeau practici de aflare a duratei vieții. Înainte de culcare, se luau cărbuni din vatra si se denumeau cu numele tuturor membrilor familiei. Se credea ca primul care va muri, va fi cel al cărui cărbune se va stinge mai repede.
