Pe data de 5 ianuarie 2026, creștinii ortodocși prăznuiesc Ajunul Bobotezei, o zi care marchează sfârșitul sărbătorilor de iarnă și pregătește sufletul pentru marea sărbătoare a Botezului Domnului. Este o zi de post negru, de rugăciune și de ritualuri străvechi care împletesc credința religioasă cu datinile populare.
Ajunul Bobotezei, 5 ianuarie 2026 – tradiții și superstiții
Vizita Preotului cu Iordanul
În Ajunul Bobotezei, preotul merge din casă în casă pentru a sfinți locuințele cu Agheasmă Mare. Este momentul în care creștinii își deschid simbolic viața către binecuvântarea divină. Copiii însoțesc adesea preotul strigând „Chiralesa!” (din grecescul Kyrie Eleison – „Doamne miluiește!”), un strigăt despre care se crede că alungă forțele răului și aduce rod bogat.
Postul negru
Ajunul Bobotezei este prima zi de post de peste an. Se spune că cine postește negru pe 5 ianuarie (nu mănâncă și nu bea nimic până la sfințirea apei) va avea parte de sănătate și noroc tot anul, iar fetele nemăritate își vor visa ursitul.
Busuiocul sub pernă
Fetele care doresc să își vadă viitorul soț în vis fură o rămurică de busuioc sfințit de la preot și o pun sub pernă în noaptea de 5 spre 6 ianuarie.
Oglinda și lumânarea
O altă metodă „magică” de a-ți vedea ursitul presupune ca fata să stea dezbrăcată între două oglinzi, la miezul nopții, ținând în mână două lumânări aprinse.
Citește și: Busuiocul de Bobotează. Între tradiție populară și credință
Prognoza meteo
Dacă în Ajunul Bobotezei pomii sunt încărcați cu promoroacă, se anunță un an mănos și recolte bogate. Dacă picură din streșini (e cald), vara va fi una ploioasă.
Atenție! În această zi nu se spală rufe și nu se dă nimic cu împrumut, pentru a nu „da afară” norocul din casă.
Curățenia în casă
Înainte de Bobotează, gospodinele fac curățenie generală în casă. Se spune că răul și boala se ascund în murdărie, o casă curată primește mai ușor binecuvântarea, ordinea aduce liniște și belșug în familie.
Citeste si: Ce este Agheasma Mare și câte zile se bea după Bobotează
Pregătirea specială a mesei
Sub fața de masă se pune fân sau otavă, simbol al belșugului, iar în cele patru colțuri ale mesei se pun bulgări de sare, pentru protecție. Masa trebuie să fie simplă, de post, dar bogată simbolic.
Ritualuri pentru noroc și protecție
În unele zone se aprind focuri în curte, pentru purificare, oamenii se stropesc cu apă sfințită. În alte zone ale țării se folosesc crenguțe de busuioc sfințit pentru a binecuvânta casa și animalele.
Citeste si: Boboteaza, tradiții și obiceiuri. Ce NU ai voie să faci pe 6 ianuarie
De ce se pregătesc 12 feluri de mâncare în Ajunul Bobotezei
Poate cea mai fascinantă tradiție legată de Ajunul Bobotezei este pregătirea unei mese de post compusă din 12 feluri de mâncare. Această practică are rădăcini adânci și simbolizează mai multe aspecte sacre:
-Masa este un omagiu adus celor 12 ucenici ai lui Iisus Hristos, care au răspândit învățătura creștină în lume.
-Fiecare fel de mâncare reprezintă o lună a anului ce urmează, fiind o formă de mulțumire pentru recolta trecută și o rugă pentru prosperitatea anului viitor.
– De pe masă nu lipsesc grâul fiert (îndulcit cu miere și nucă), prunele afumate, sarmalele de post (cu păsat sau ciuperci), borșul de bureți, fasolea bătută și „vărzările” (plăcinte cu varză).
În tradiția populară, se spune că masa trebuie sfințită de preot atunci când vine cu Iordanul. Doar după ce preotul binecuvântează masa, familia se poate așeza să mănânce. După sfințirea mesei, o parte din mâncare se dă animalelor din gospodărie, pentru a fi sănătoase și ferite de boli.
