Estimările Băncii Naționale a României (BNR) indică faptul că rata anuală a inflației va rămâne volatilă în semestrul I din 2025, continuând să scadă în martie, pe o traiectorie mai înaltă decât cea prevăzută în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, și va înregistra o creștere moderată în trimestrul II.
BNR: „Rata anuală a inflației va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025”
Conform Consiliului de administraţie al Băncii Naţionale a României, incertitudinile și riscurile ridicate provin din evoluţia viitoare a preţurilor energiei şi alimentelor, inclusiv în contextul reglementărilor legale din domeniu, dar și din măsurile de politică comercială adoptate de statele dezvoltate, care ar putea influenţa preţurile materiilor prime și ale bunurilor intermediare și finale pe pieţele internaţionale.
„Potrivit actualelor evaluări, rata anuală a inflaţiei va rămâne fluctuantă în semestrul I 2025, continuând să se reducă în martie, pe o traiectorie mai ridicată decât cea evidenţiată în prognoza pe termen mediu din februarie 2025, şi urmând să consemneze în trimestrul II o creştere moderată, relativ în linie cu previziunile precedente, sub impactul efectelor de bază nefavorabile asociate evoluţiilor preţurilor energiei şi alimentelor din perioada similară a anului precedent”, arată BNR, care a decis luni, 7 aprilie, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 6,50% pe an.
De asemenea, există mari incertitudini legate de direcţia viitoare a politicii fiscale și a celei de venituri, având în vedere, pe de o parte, impactul măsurilor fiscal-bugetare corective deja implementate sau adoptate, precum și execuţia bugetară din primele două luni ale anului, iar pe de altă parte, necesitatea consolidării bugetare conform Planului bugetar-structural pe termen mediu convenit cu Comisia Europeană, precum și respectarea procedurii de deficit excesiv. O sursă suplimentară de incertitudini și riscuri rămân condiţiile de pe piaţa muncii și ritmul de creştere a salariilor în economie.
„Incertitudini şi riscuri crescute la adresa perspectivei activităţii economice, implicit a evoluţiei pe termen mediu a inflaţiei, provin din mediul extern, în condiţiile prelungirii războiului din Ucraina şi situaţia din Orientul Mijlociu, dar mai cu seamă în contextul politicii comerciale a administraţiei americane şi al măsurilor adoptate ca răspuns de către alte state, de natură să afecteze mersul economiei globale şi al comerţului internaţional. Totodată, absorbţia şi utilizarea fondurilor europene, în principal a celor aferente programului Next Generation EU, este condiţionată de îndeplinirea unor ţinte şi jaloane stricte. Ele sunt însă esenţiale pentru realizarea reformelor structurale necesare, inclusiv a tranziţiei energetice, dar şi pentru contrabalansarea, cel puţin parţială, a efectelor contracţioniste ale conflictelor geopolitice şi ale consolidării bugetare”, relevă raportul BNR.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, comparativ cu 5,14% în decembrie 2024, dar a crescut în februarie la 5,02%.
Rata anuală a inflaţiei a scăzut în ianuarie 2025 la 4,95%, comparativ cu 5,14% în decembrie 2024, dar a crescut în februarie la 5,02%. Comparativ cu sfârșitul anului trecut, scăderea inflaţiei a fost mai mică decât se anticipa, având în vedere că reducerea preţurilor alimentelor, produselor din tutun şi combustibililor în primele două luni ale trimestrului I a fost parţial contrabalansată de accelerarea creşterii preţurilor energiei şi a celor administrate.
Rata anuală a inflaţiei CORE2 ajustat a reluat scăderea în acest interval, într-un ritm mai rapid decât cel anticipat, ajungând la 5% în februarie 2025, faţă de 5,6% în decembrie 2024. Aceasta scădere se datorează în principal efectelor de bază dezinflaţioniste provenite din subcomponentele non-alimentare și din reducerea dinamicii preţurilor importurilor. Totodată, influenţe de sens opus au continuat să provină din creşterea preţurilor unor produse agroalimentare și din majorarea costurilor salariale, transferate parţial asupra preţurilor de consum, în contextul aşteptărilor inflaţioniste ridicate pe termen scurt.
Rata anuală a inflaţiei calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC), folosit pentru statele membre UE, a scăzut în februarie 2025 la 5,2%, faţă de 5,5% în decembrie 2024. De asemenea, rata medie anuală a inflaţiei IPC a scăzut la 5,2% în februarie 2025, de la 5,6% în decembrie 2024, iar rata medie anuală a inflaţiei bazată pe IAPC a scăzut la 5,5%, comparativ cu 5,8% în decembrie 2024.
Activitatea economică
Activitatea economică a înregistrat o creştere mai mare decât se anticipa în trimestrul IV al anului 2024, ajungând la 0,8%, faţă de 0,1% în trimestrul anterior (variaţie trimestrială). Astfel, excedentul de cerere agregată probabil că a încetinit tendinţa de restrângere în această perioadă, comparativ cu prognozele.
În comparaţie cu aceeaşi perioadă a anului trecut, avansul PIB a scăzut la 0,7% în trimestrul IV 2024, faţă de 1,2% în trimestrul anterior. Cu toate acestea, creşterea anuală a consumului gospodăriilor a rămas robustă, doar uşor temperată faţă de trimestrul III, în timp ce formarea brută de capital fix a înregistrat o scădere semnificativă faţă de perioada similară a anului trecut.
În paralel, evoluţia exportului net a avut un impact contracţionist mai mare, întrucât dinamica anuală a importurilor de bunuri şi servicii s-a intensificat, iar volumul exporturilor a continuat să se adâncească în teritoriu negativ. Deşi deficitul comercial a încetinit creşterea anuală în acest trimestru, datorită unei îmbunătăţiri semnificative a raportului de schimb, deficitul de cont curent a accelerat considerabil, ca urmare a deteriorării balanţei veniturilor, inclusiv din cauza fluxurilor de fonduri europene din contul curent.
Cele mai recente date și analize sugerează o încetinire semnificativă a creșterii economice în termenii trimestriali în primul trimestru din 2025, ceea ce va conduce la o dinamică anuală a PIB-ului similară cu cea din trimestrul anterior, în contextul unor evoluții divergente între componentele cererii agregate și sectoarele economice majore.
