Visul primei nopți polare australe a fost înfăptuit cu o corabie ce avea comandant belgian, împreună cu un echipaj format din nouă savanți, dintre care unul a fost Emil Racoviță.
Un eveniment deosebit se va desfășura miercuri, 6 noiembrie, de la ora 19.00, la Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”. Este vorba despre deschiderea expoziției temporare „Visul primei nopți polare – Belgica – expediția antarctică 1897-1899”, un proiect realizat în parteneriat cu Academia Română Filiala Cluj-Napoca și Institutul Polonez București.
Belgica – acesta e numele corabiei, a devenit celebră prin faptul că a fost prima expediție al cărei echipaj (un echipaj de 9 savanţi ofiţeri şi 10 mateloţi) a petrecut 13 luni captiv în banchiza australă, timp în care savanții ei au făcut observații și măsurători meteorologice și oceanografice extrem de valoroase. În plus, au luptat din greu pentru a supraviețui scorbutului și „anemiei polare”. Rezultatele științifice ale acestei expediții incredibile au fost publicate vreme de aproximativ patru decenii, sub forma a nouă volume (65 de fascicule). Aceste volume reprezintă și în prezent lucrări de referință pentru domenii precum zoologie, botanică, meteorologie sau glaciologie.
Echipa, condusă de comandantul belgian Adrien de Gerlache, a colectat date științifice și mostre care permit și astăzi experților să studieze mai bine cum s-a schimbat clima în peste un secol.
Racoviță a fost unul dintre oamenii de știință selectați pentru a face parte din echipajul internațional al Belgicăi, fiind biologul expediției. El era și un artist talentat care a realizat numeroase schițe și fotografii în timpul expediției. Mai târziu, în cariera sa de biolog al adâncurilor, Racoviță a înființat în România primul Institut de Speologie din lume și a explorat peste 1.400 de peșteri în România, Franța, Spania, Algeria, Italia și Slovenia. A fost președinte al Academiei Române timp de patru ani și a devenit unul dintre cei mai îndrăgiți promotori ai Științelor Naturale din România, după cum notează racovita-foundation.org.
Intrarea la vernisaj este liberă, apoi expoziția va face parte din circuitul de vizitare al Muzeului până pe data de 4 mai 2025.
Jurnalele lui Emil Racoviță la Muzeul Antipa
„Microscopul și lupa comandată special pentru laboratorul lui Emil Racoviță de pe Belgica, jurnalele ținute de naturalistul român pe parcursul expediției, file din corespondența purtată de „Raco” cu toți membrii echipajului vă vor trezi dorința de explorare și vor transforma voiajul Belgicăi într-o experiență de neuitat pentru fiecare.
Primele fotografii realizate dincolo de Cercul Polar de Sud la finalul anilor 1800, scrisori și dedicații pe care Emil Racoviță le-a primit de la Roald Amundsen (tânărul locotenent secund îmbarcat pe Belgica), cel care, ani mai târziu avea să devină un geniu al explorărilor geografice din secolul XX, vă așteaptă să le admirați în expoziția noastră”, transmit cei de la Muzeul Antipa.
Cu peste un deceniu înainte ca norvegianul Roald Amundsen să devină primul care a ajuns la Polul Sud, savanții plus echipajul au devenit primii oameni care au explorat continentul antarctic. Echipa de 19 era surprinzător de internațională (venită din șase țări) și surprinzător de tânără (vârsta medie era de 27 de ani).
Belgica a părăsit Anversul pe 16 august 1897 și a ajuns în Antarctica aproximativ cinci luni mai târziu. Apoi, în mai 1898, Belgica a rămas blocat în gheață, forțând echipajul să petreacă un an suplimentar neplanificat la mila frigului îngrozitor. Acest an de disperare, totuși, a permis să se facă observații și descoperiri științifice inovatoare de care oamenii de știință continuă să depindă și astăzi.
Cum au supraviețuit echipajul și savanții, inclusiv Racoviță
„Trebuiau să colaboreze cu cușca lor de gheață”, spune Henri de Gerlache, un descendent al lui Adrien de Gerlache, despre echipajul strămoșului său. Și era, fără îndoială, o cușcă: echipajul nu numai că a trebuit să supraviețuiască temperaturii de îngheț, ci și să suporte zgomotul constant al gheții care se măcina de lemnul navei. Au supraviețuit pe baza ideii bucătarului lor Louis Michotte de a vâna și a mânca pinguini, ceea ce a ținut la distanță malnutriția, în ciuda gustului neapreciat al cărnii.
Echipajul spera că vara următoare ar putea dezgheța gheața suficient pentru a se elibera, dar vara a sosit și Belgica a rămas blocată. În cele din urmă, gheața s-a spart și s-a evitat o a doua iarnă potențial fatală. S-au întors la Anvers în noiembrie 1899, cu un an în întârziere și doar doi membri ai echipajului lipseau: unul fusese aruncat peste bord în timpul unei furtuni, iar altul avea probleme de sănătate anterioare care au dus la moarte prin epuizare.
Până la întoarcere, echipa a strâns atât de multe date biologice, meteorologice, glaciologice și geologice, încât a durat peste 40 de ani pentru ca toate descoperirile lor să fie publicate. Belgica nu s-a născut ca „navă cu aburi științifică”. De fapt, a fost inițial o barcă norvegiană de vânătoare de balene și, după ce a fost achiziționată pentru expediție, a fost transformată în nava care s-ar dovedi capabilă să supraviețuiască peste un an prinsă în gheață.
Ce a descoperit Emil Racoviță în timpul expediției
„Din păcate, ceea ce se întâmplă în Antarctica nu rămâne în Antarctica”, spune Gerald de Hemptinne – King Baudouin Foundation, subliniind faptul că aceste calote glaciare care se topesc rapid sunt doar un simptom al unei probleme mai mari care afectează și restul lumii.
De fapt, descoperirile Belgica au fost importante, deoarece au creat o bază de date cu care oamenii de știință pot compara descoperirile de astăzi și pot înțelege mai bine cum s-a schimbat Antarctica – și, în consecință, restul lumii – de-a lungul a 125 de ani. De exemplu, o statistică șocantă: astăzi există doar 5-10% din populațiile de balene care existau pe vremea Belgica. În cele din urmă, balenele reprezintă și o metaforă pentru speranța reală a unei lumi noi, trăibile.
Important: în timpul acestei expediții, Emil Racoviță a descoperit balena cu cioc! În anul 2022, doi clujeni, tată și fiu, au reconstituit întregul traseu științific și geografic al marelui savant explorator Racoviță. Călătoria echipei de filmare spre Antarctica s-a desfășurat la bordul unui vas echipat special, cu care cineaștii au urmărit întregul traseu parcurs de celebrul velier RV Belgica ((despre „aventura” cunoașterii” a lui Emil Racoviță veți mai avea ocazia să citiți pe oficiuldestiri.ro)
Evenimentul din 6 noiembrie de la Muzeul Antipa va avea loc în prezența dr. Luis Ovidiu Popa – director general al Muzeului Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa”, a curatorului expoziției, dr. Oana Paula Popa și a Prof. Univ. dr. habil. ing. Mihai Emilian Popa, directorul Școlii Doctorale de Geologie din cadrul Facultății de Geologie și Geofizică a Universității din București. De asemenea, vor fi prezenți Ion M. Ioniță, redactor-șef Historia, dr. Oana Teodora Moldovan și dr. Traian Brad de la Institutul de Speologie „Emil Racoviţă“ al Academiei Române precum și Natalia Mosor, director al Institutului Polonez din Bucureşti.
Citiți și: Program special la Muzeul Antipa: Meteoriți, vehicule spațiale, secretele aripii de fluture
