Muzeul Antipa invită pasionaţii de ştiinţă la Noaptea Cercetătorilor 2024 – ReCoNnect 3, pe care o găzduiește azi, între orele 15:00 şi 20:00. De altfel, astăzi muzeul are un program special, în cadrul căruia vor putea fi descoperite multe lucruri interesante.
Muzeul Naţional de Istorie Naturală „Grigore Antipa” este deschis între orele 10:00 şi 13:00 (ultimul vizitator va intra la ora 12:00), iar activităţile dedicate Nopţii Cercetătorilor se vor desfăşura în intervalul 15:00 – 20:00 (ultimul vizitator va intra la ora 19:00).
„Veţi avea ocazia să aflaţi ce face un cercetător în laboratorul său şi, de asemenea, veţi putea descoperi detalii invizibile ale specimenelor prin microscopie electronică. Tot acum puteţi afla o parte din tainele nevertebratelor marine (habitat, biologie, importanţă ecologică şi economică etc.) şi le veţi putea admira cu ajutorul lupei binoculare şi a microscopului”, precizează staff-ul muzeului.
Standul Institutului Astronomic al Academiei Române va expune fragmente de meteorit recuperate din diferite zone ale planetei, pe care vizitatorii le vor putea studia prin lupă binoculară, În acest sens, standul va expune fragmente de meteorit recuperate din diferite zone ale planetei, pe care vizitatorii le vor putea studia prin lupă binoculară. Cu acest prilej vor fi evidențiate structurile de agregare ale acestor obiecte extraterestre, precum materialul pietros, metalele topite și solidificate apoi în lipsa gravitației, oxizii dezvoltați pe suprafața lor, crustele de ardere și structurile cristaline.
Machete cu principalele tipuri de vehicule spaţiale la Muzeul Antipa
Standul menționat mai cuprinde şi o expoziţie de machete cu principalele tipuri de vehicule spaţiale prin care omul explorează în prezent spaţiul cosmic, ca şi publicaţiile proprii de popularizare a astronomiei destinate diferitelor grupe de vârstă. Accesul vizitatorilor la eveniment va fi gratuit.
Experiența cunoașterii la standul Institutului Astronomic
În fiecare an, la sfârşitul lunii septembrie, cercetătorii din 23 de ţări şi peste 400 de oraşe din Europa celebrează prin întâlniri cu publicul contribuţiile ştiinţei pentru dezvoltarea în mod sustenabil a unei societăţi mai bune. În România, Noaptea Cercetătorilor Europeni se desfăşoară în 20 de localităţi, prin consorţiul ReCoNnect, având tematica “Ştiinţa pentru Pace şi Securitate”.
La Muzeul Antipa – Programul evenimentelor de la Noaptea Cercetătorilor cuprinde următoarele activități
15:00 – 20:00:
– Mediul marin: un tărâm subacvatic
Coordonator: Drd. Maxim-Jean Bâlcu
Împreună cu Direcția de Mediu – Serviciul Ecologie Urbană din cadrul Primăriei Municipiului București, vă invităm cu drag în această seară să celebrăm Ziua Mediului Marin, marcată pe 25 septembrie.
Oceanul planetar, acest vast sistem interconectat al apelor oceanice și marine, cuprinde aproape 71% din suprafața globului și reprezintă inima hidrosferei. De-a lungul timpului, civilizațiile au fost modelate și influențate de apa mărilor, care ne oferă energie, hrană, materii prime, căi de transport și chiar surse de apă dulce.
La Noaptea Cercetătorilor sunteți invitați să descoperiți o parte din fascinanta lume a nevertebratelor marine, să le explorați habitatul, biologia și importanța lor ecologică și economică, și să le admirați cu ajutorul lupei binoculare și al microscopului. Cunoașterea și înțelegerea mediului marin sunt pașii esențiali spre protejarea acestuia, conservarea biodiversității și combaterea poluării.
Se va discuta cu participanții despre importanța cercetării florei și faunei marine, despre impactul poluării asupra ecosistemelor acvatice și cum putem proteja acest patrimoniu vital.
– Din viața animalelor acvatice: crustaceele
Coordonator: Dr. Ana-Maria Petrescu
În această seară, vă propunem o întâlnire interactivă, o incursiune prin istoricul uneia dintre cele mai mari și mai vechi colecții de crustacee din țară, însoțită de poveștile inedite din viața unui carcinolog.
Veți descoperi cum se alcătuiește o colecție științifică, cum cercetătorii le pot studia zeci de ani și care sunt cele mai neobișnuite animale din culisele colecției noastre.
– Moluște străine în fauna României
Coordonatori: Dr. Ana Maria Krapal, Dr. Oana Paula Popa
Moluștele sunt animale nevertebrate și se numără printre cele mai variate și numeroase organisme actuale, fiind depășite doar de artropode (insecte, crustacee etc.). Deși sunt foarte variabile ca aspect, alcătuirea lor externă este similară, toate moluștele având corpul moale, nesegmentat, protejat sau conținând o cochilie dură. Ele pot fi întâlnite atât în mediul terestru (melci), precum și în mediul acvatic dulcicol (melci și scoici) și marin (melci, scoici și alte câteva clase care cuprind, printre altele, și caracatițe, sepii, chitoni etc.).
Se va îndrepta atenția asupra speciilor de moluște invazive prezente în România, specii care au fost introduse intenționat sau nu și care s-au adaptat la condițiile de mediu din țara noastră. Cu toate că sunt un număr total de doar 21 de specii de moluște invazive raportate în România (3 terestre, 10 dulcicole și 8 marine), acestea au un impact semnificativ asupra speciilor native, afectându-le mai ales pe cele deja vulnerabile. Pe lângă daunele pe care le provoacă mediului prin competiția cu speciile native, moluștele invazive pot avea și repercusiuni economice și sociale, spre exemplu asupra sănătăţii umane, pescuitului, agriculturii și producţiei de alimente.
– Din secretele aripii de fluture
Coordonator: Dr. Vlad Dincă
Câteva dintre secretele unuia dintre cele mai complexe organe întâlnite în lumea nevertebratelor – aripa de fluture – vor fi dezvăluite la Noaptea Cercetătorilor 2024 – ReCoNnect 3 de la Antipa, în cadrul prezentărilor realizate de specialiști ai muzeului.
Vizitatorii vor avea ocazia să vadă câteva dintre tipurile de solzi care acoperă suprafața aripilor unor specii de fluturi.
Solzii de acoperire au în medie 0,1 mm și sunt aranjați în șiruri regulate și se acoperă parțial, precum țiglele de pe casă. Această categorie de solzi oferă protecție suprafeței aripilor, asigură o serie de funcții (termoreglarea, capacitatea de a produce portanță în cursul zborului planat, ș.a.m.d.) și permit – prin pigmenții pe care îi conțin sau prin microstructura lor care produce o serie de efecte optice – realizarea desenelor de pe cele două suprafețe ale aripilor acestor insecte.
Pe lângă aceștia, pe suprafața aripilor masculilor unor specii de fluturi se mai întâlnesc și solzi glandulari responsabili de producerea și eliberarea feromonilor cu ajutorul cărora sunt atrase cu precizie partenerele din aceeași specie, în vederea împerecherii.
– Fascinanta lume a detaliilor: universul microscopiei optice și electronice
Coordonatori: Dr. Rozalia Motoc, Drd. Maxim-Jean Bâlcu
Detaliile fac diferența! Probabil ați auzit de multe ori această sintagmă, însă acum a venit momentul să vă convingeți de acest lucru, observând fascinanta lume a detaliilor revelate cu ajutorul microscopului optic și electronic.
Microscopia electronică de scanare (SEM) folosește electroni pentru a vizualiza exemplare minuscule sau suprafețele probelor, în timp ce microscopia optică utilizează lumina pentru analiză. Cu ajutorul tehnicii SEM cercetătorii pot să analizeze și să fotografieze specimenele la rezoluție ultra-înaltă, obținând detalii spectaculoase care nu pot fi văzute cu ochiul liber și nici măcar la un microscop optic.
Preparatele biologice pregătite pentru microscopul electronic dezvăluie un univers fascinant, o față ascunsă a naturii. Diversitatea spectaculoasă a grăuncioarelor de polen, a aripilor insectelor, a ouălor de fluturi, a diatomeelor, precum și a altor viețuitoare minuscule (crustaceele tanadaicee) reprezintă o încântare estetică, dar și un imbold important pentru observarea microstructurilor picioarelor și aripilor, ochilor, organelor de simț și părților bucale.
Citiți și: Ce făcea Google acum 26 de ani, pe 27 septembrie
