Deși salariul minim este de 2.574 de lei, puterea sa de cumpărare s-a diminuat drastic față de anul trecut, fiind devalorizat cu câteva sute de lei. Doar inflația a „înghițit” echivalentul a 250 de lei.
Deși au mai rămas mai puțin de două luni până la finalul anului, soarta unei eventuale majorări a salariului minim este încă incertă, guvernanții neajungând la un consens politic. În acest context tensionat, chiar și guvernatorul BNR a intervenit, avertizând că este necesară o abordare prudentă.
Salariu mic, pensie la fel de mică
Pentru mulți, salariul minim de azi înseamnă o pensie mică mâine. Un exemplu este cazul unui paznic: deși acum se descurcă cu venitul minim, îl îngrozește gândul că peste doar șase ani, la pensionare, nivelul pensiei sale va fi insuficient pentru a trăi decent.
Paznicul a sintetizat dilema celor cu venituri minime: „Ne descurcăm cum putem, nici nu murim de foame, dar nici nu trăim cum trebuie. Cineva ține salariile astea pe picior, nu știu, nu le dă drumul.”
Peste 800.000 de români au salariu minim brut de 4.050 lei
Această situație descrie realitatea pentru aproximativ 800.000 de angajați din România plătiți cu salariul minim brut de 4.050 de lei. Pe lângă incertitudinea unei majorări, Guvernul are o altă decizie urgentă de luat: prelungirea scutirii de taxe și impozite pentru suma de 300 de lei, o măsură care expiră la finalul acestui an.
Salariul minim net, de 2.574 de lei, este semnificativ devalorizat față de anul precedent. Doar inflația, care a ajuns la aproape 10%, a redus puterea de cumpărare a acestui venit cu aproximativ 250 de lei. Pe lângă efectul inflației, angajații plătiți cu venitul minim au resimțit o presiune suplimentară din cauza majorării TVA, care le-a scumpit bunurile și serviciile cu cel puțin două procente. Mai mult, ridicarea plafonării prețurilor la energia electrică a dus la facturi duble, îngreunând și mai mult situația financiară a acestor persoane.
Deși majorarea salariului minim ar trebui să intre în vigoare de la 1 ianuarie, nu există încă un consens politic în cadrul coaliției de guvernare. Lipsa de acord menține incertitudinea asupra veniturilor celor mai prost plătiți angajați.
Incertitudini privind creșterea salariului minim
Ministrul Muncii, Florin Manole, susține majorarea salariului minim bazându-se pe date oficiale: „Voi propune, pe baza indicatorilor de la statistică, ca salariu minim pe economie să crească și cred că avem și argumente.” Acesta a subliniat că inițiativa este obligatorie, invocând analiza INS și legea în vigoare, din care, a spus el, „nu putem ieși”.
România ocupă un loc fruntaș în Europa la capitolul angajați plătiți cu salariul minim, cu o pondere de 10,5% din totalul lucrătorilor. Această cifră plasează țara în topul statelor cu cei mai mulți cetățeni dependenți de venitul minim. Iată care sunt celelalte țări cu un număr mare de angajați la acest nivel:
- Bulgaria (13,0%)
- Franța (12,7%)
- Slovenia (12,6%)
- România (10,5%)
- Cehia (2,6%)
- Portugalia (3,1%)
- Estonia (3,3%)
- Țările de Jos (3,5%)
