Între 4,2 și 6,5 miliarde de euro ar putea fi obligată România să plătească despăgubiri companiei Roșia Montană Gold Corporation parte a grupului Gabriel Resources, în cazul în care Tribunalul internațional de arbitraj de la Washington dă câștig de cauză companiei ce aparține românului cu cetațenie australiană Frank Timiş. Am descoperit documentul care poate sau ar fi putut salva România, în cazul în care ar fi fost depus la timp. Imensa sumă reprezintă bugetul sănătății României pe aproximativ un an.
Diferendul dintre România și firma lui Frank Timiş este foarte vechi
Acum câteva zile, mai precis marți, Antena 3 a readus pe tapet mult controversatul caz al exploatării aurului de la Roșia Montană. Să ne reamintim pe scurt care este motivul pentru care România poate fi obligată de către Tribunalul de Arbitraj din cadrul Centrului Internațional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiții al Băncii Mondiale (ICSID) să plătească o sumă cu un minim de 4,4 miliarde de dolari și maxim de 6,4 miliarde de dolari. Procesul a fost închis pe data de 14 septembrie 2023, iar verdictul și motivația puteau fi date la maxim 120 de zile de la finalizarea procesului. Verdictul este anunțat pentru data de 10 februarie 2024.
Pe scurt, în perioada în care Ministrul al economiei era Radu Berceanu, România a semnat un contract prin care ceda firmei canadiene Gabriel Resources aparținând omului de afaceri Frank Timiș dreptul de exploatare a minereului compus aur și alte metale aflat în zona Roșia Montană. Autoritățile române au acordat licența de concesiune atât pentru aur cât și pentru argint gestionată de Minvest Deva pe o perioadă de 20 de ani. După câteva luni licența a fost transferată companiei cu capital majoritar privat Euro Golden Resources, care în anul 2000 și-a schimbat numele în Roșia Montană Gold Corporation. Această companie a fost înființată special pentru exploatarea aurului și argintului de la Roșia Montană și este o firmă cu acționariat majoritar canadian, adică Gabriel Resources cu 80,69% acțiuni și acționar minoritar Minvest Deva care deține restul.
6000 de tone de aur sunt ascunse sub munte
Din bazinul Roșia Montană au fost extrase 2070 de tone de aur, iar rezervele sunt uriașe, depășind 6000 de tone de aur, ceea ce plasează România pe locul cinci în lume. Rezervele sunt estimate la aproximativ 250 de miliarde de euro, cam de două ori datoria pe care o are în acest moment statul român către terți. Alături de aur, din bazin mai pot fi exploatate și metale extrem de rare ca: germaniu, molibden, vanadiu, titan, galiu, argint, sau wolfram. Luate la un loc, metalele valorează aproximativ 734 de miliarde de euro, ceea ce situează România pe locul 4 în Europa. În anul 1999 compania Gabriel Resouces a obținut o licență de exploatare pentru bazinul Roșia Montană. În urma protestelor alimentate de câteva ONG-uri cu interese ascunse, bazinul Roșia Montană a fost inclus în patrimoniul UNESCO. Cererea a fost depusă pe 4 ianuarie 2017 de fostul Ministru al culturii Corina Șuteu, în ultima zi de mandat a guvernului Cioloș şi el virulent apărător “apărător al mediului”. La începutul anului 2020 Ministrul de atunci al Culturii, Bogdan Gheorghiu, a decis să reia procedura de includere a bazinului Roșia Montană în patrimoniul UNESCO, cererea fiind depusă exact acum patru ani, pe data de 31 ianuarie. Odată cu includerea în patrimoniul UNESCO, pe teritoriului Roșia Montană, Gabriel Resouces, sau mai precis Roșia Montană Gold Corporation nu a mai putut să își ducă la capăt acțiunea de exploatare ale surselor românești. Astfel, firma s-a văzut nevoită să apeleze la instanțele internaționale cerând inițial o despăgubire de 3,3 miliarde de dolari, care ulterior a urcat la 4,4 miliarde de dolari. Deși se pare că sorții nu sunt favorabili României, iată că a apărut un nou element. Pe 31 iulie 2022, Europa Liberă România scria că Mining Watch România cere Guvernului să depună o decizie a Curții de Apel Ploiești în procesul de arbitraj referitor la dosarul Roșia Montană. Documentul a anulat ultimul certificat de descărcare arheologică pentru Masivul Roșia Montană și ar șubrezi fundamental pledoaria firmei lui Frank Timiş. Decizia Curții de Apel demonstrează că unul dintre documentele atașate la dosar de către Roșia Montană Gold Corporation nu era valabil în momentul depunerii. Curtea de Apel Ploiești a casat o hotărâre a Tribunalului Buzău din 10 decembrie 2020 și a dispus anularea certificatului de descărcare arheologică pentru respectivul proiect. Pentru că firma Gabriel Resouces ar fi folosit în procesul de la Washington o decizie care nu era definitivă și ulterior a fost desființată de instanța de la Ploiești și cum în actul depus la Washington se precizează că hotărârea Tribunalului din Buzău ar fi “definitivă și irevocabilă”, iată că se demonstrează faptul că documentul depus este nul. Dacă România prin cei care o reprezintă la Washington, adică un consorțiu format din societățile de avocatură Lalive şi LDDP ar fi depus la timp documentul mai sus menționat, România ar fi avut șanse reale să scape de imensă datorie.
Ca fapt divers, avocații ce reprezintă România în procesul cu Gabriel Resouces sunt plătiți cu o sumă de 137 până la 139 de dolari pe oră. Gabriel Resources este reprezentată de o companie americană: White & Case şi una românească, casa de avocatură Țucă Zbârcea și Asociații.
Cine este Frank Timiș
Businessman australian, dar totodată om de afaceri român, Frank Timiș, pe numele lui complet Vasile Frank Timiș s-a născut pe 28 ianuarie 1963 la Borșa. În 2012 a devenit cel mai bogat român cu avere estimată la 2,13 miliarde de dolari.
Frank Timiş are concesionat 5% din teritoriul Romaniei
Timiș deține compania central Europe Petroleum căreia i-a fost concesionată o întindere de 4% din suprafața totală din teritoriului României. Conform Wikipedia, el mai deține African Minerals și International Goldfields care are și ea concesionați 2500 de km² între orașele Deva, Lugoj și Oțelu Roșu, astfel încât suprafața concesionată de diverse guverne lui Frank Timiș însumează 5% din teritoriul României. Prin compania Central Europe Petroleum deține și 50% din compania Balcani Petroleum. În anul 2011 Timiş era cel mai bogat cetățean australian din Marea Britanie. Cu o avere estimată la aproximativ 500 de milioane de euro, Frank Timiș are afaceri în Senegal și Nigeria, țară că este controlată în proporție de 80% de Timiș, Conform Ziarului Financiar, la 13 iunie 2019 procurorii din Senegal au început o anchetă în care gazele achiziționate de Frank Timiș prin firma Timiș Corp au fost vândute către gigantul englez British Petroleum. Acuzațiile au fost infirmate de judecători iar dosarul a fost închis din lipsă de probe!
Decizie crucialā pentru Bugetul României
Cum pe data de 10 februarie se așteaptă sentința care va lua din buget cinci miliarde de dolari, ne întrebăm care sunt jocurile din spatele acestui scandal, care înrobește și mai tare România.
