Radu Miruță are de trecut primul să test ca ministru al Apărării: moțiunea simplă a celor de la Grup PACE – Întâi România, care critică lipsei de rigoare strategică, acuză de subminare a credibilității externe și invocă nerespectării procedurilor constituționale.
Reprezentanții grupului parlamentar Grup PACE – Întâi România critică declarațiile ministrului Apărării, Radu Miruță, legate de o eventuală participare a României la misiuni de apărare a Groenlandei în contextul în care teritoriul acesteia va fi „luat” de către Statele Unite ale Americii. Inițiatorii moțiunii, în frunte cu reprezentantul acestora, senatorul Silviu Petrea, consideră că România are nevoie de strategie, responsabilitate și competență în domeniul apărării, nu de improvizație politică.
Declarațiile lui Radu Miruță în contextul problemei Groenlanda
Radu Miruță a explicat că o eventuală intervenție în Groenlanda s-ar putea realiza prin două scenarii distincte: fie prin invocarea Articolului 5 al Tratatului NATO, în cazul unui atac asupra unui stat membru, fie prin formarea unei „coaliții de voință”, reprezentând o inițiativă politică independentă de structurile Alianței. Radu Miruță a precizat că, în prezent, discuțiile privind o posibilă prezență militară europeană în această regiune sunt limitate la Franța și Marea Britanie, singurele puteri nucleare de pe continent, subliniind că România nu deține capacitatea necesară pentru a se implica în astfel de demersuri.
În acest context, ministrul a adăugat că, din informațiile actuale, Statele Unite par să prefere o soluție non-militară pentru gestionarea tensiunilor strategice legate de Groenlanda, interpretând situația mai degrabă ca pe un joc psihologic menit să faciliteze o negociere fără recurgerea la forță. Totodată, acesta a reafirmat poziția României de aliat loial în cadrul NATO, punctând însă că țara va menține o abordare prudentă în ceea ce privește implicarea militară directă, atât în conflictul din Ucraina, cât și în eventuale operațiuni în alte zone sensibile.
Care sunt criticile Grup PACE la adresa ministrului Apărării Radu Miruță
„Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de rigoare strategică.”
România este un stat aflat într-o zonă de maximă sensibilitate strategică, pe flancul estic al NATO, cu responsabilități directe privind securitatea Mării Negre, apărarea frontierelor Uniunii Europene și stabilitatea regională. În acest context, orice declarație publică privind posibila angajare a forțelor armate române în teatre de operații îndepărtate, precum Groenlanda, trebuie să fie rezultatul unei analize strategice riguroase, fundamentate juridic, operațional și politic, și nu al unor speculații sau exerciții de comunicare politică.
„Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calității actului de conducere și comunicare publică în domeniul apărării naționale”
Constatăm cu îngrijorare degradarea gravă a calității actului de conducere și comunicare publică în domeniul apărării naționale, ca urmare a declarațiilor și pozițiilor recente asumate de Ministerul Apărării, sub conducerea domnului ministru Radu Miruță, reprezentant al USR.
România, ca stat membru NATO și UE, se găsește într-un context geopolitic complex, marcat de o tensiune strategică crescută la nivelul relațiilor transatlantice și între puterile globale, de evoluții incerte în arhitectura de securitate euro-atlantică dar și de discuții la nivelul unor state aliate privind posibile misiuni în regiuni îndepărtate precum Groenlanda.
Ministerul Apărării, domnul Radu Miruță a emis declarații publice privind posibile misiuni în Groenlanda, o zonă fără legătură directă cu obligațiile de apărare colectivă ale României, fără a furniza un cadru strategic, legal și de interoperabilitate cu NATO și UE, așa cum cer standardele diplomatice.
Declarațiile publice ale ministrului Radu Miruță sugerează posibilitatea ca România să ia în considerare participarea la detașări de trupe în Groenlanda, iar decizia ar urma a fi luată în CSAT și ulterior supusă votului Parlamentului.
În lipsa oricărei clarificări privind cadrul juridic al unei asemenea eventuale misiuni, natura angajamentului României, existența unui mandat NATO sau ONU, precum și impactul asupra capacităților operative ale Armatei Române, Senatul apreciază că ministrul Apărării a acționat cu o neglijență politică incompatibilă cu funcția deținută. O astfel de conduită contravine principiilor constituționale privind controlul civil asupra armatei și rolul Parlamentului în autorizarea misiunilor externe.
„Prezenta moțiune simplă este determinată de necesitatea protejării interesului național al României în domeniul apărării și securității”
Prezenta moțiune simplă este determinată de necesitatea protejării interesului național al României în domeniul apărării și securității, într-un context geopolitic extrem de volatil, în care responsabilitatea decizională și rigoarea strategică sunt esențiale pentru stabilitatea statului.
Considerăm inacceptabil ca politica de apărare să fie expusă unor asemenea derapaje și reafirmă faptul că Armata României există pentru a apăra România și cetățenii săi, în primul rând, și nu pentru a fi utilizată în scenarii neclare, prost explicate și insuficient fundamentate strategic.
Politica de apărare a României nu poate fi construită pe declarații speculative, formulate în spațiul public înaintea unor analize instituționale riguroase, a unor consultări interinstituționale reale și a unei informări corespunzătoare a Parlamentului. Constituția României stabilește clar rolul Parlamentului în controlul politic asupra angajării forțelor armate, iar acest rol nu poate fi relativizat sau tratat formal.
Mai mult, lipsa oricărei delimitări clare între obligațiile României asumate în cadrul NATO, eventualele misiuni desfășurate sub mandat ONU sau UE și scenariile de tip „coaliție de voință” creează un precedent periculos. O astfel de ambiguitate strategică afectează credibilitatea statului român și poate genera riscuri operaționale și diplomatice inutile.
Este deosebit de grav faptul că aceste declarații au fost făcute într-un moment în care România își concentrează eforturile militare și diplomatice pe consolidarea capacităților defensive proprii, pe întărirea flancului estic și pe menținerea stabilității regionale. Orice angajament militar în afara acestui cadru trebuie justificat strict prin prisma interesului național direct și a beneficiilor clare pentru securitatea României, nu prin reacții conjuncturale la discursuri sau presiuni externe.
Abordarea ministrului Apărării reflectă un tipar mai larg al USR în gestionarea domeniilor strategice ale statului: lipsa de profunzime instituțională și tendința de a substitui expertiza profesională cu activismul politic. În domeniul apărării, aceste carențe nu sunt doar problematice, ci pot deveni periculoase.
„Armata României nu este un instrument de comunicare politică și nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice”
Armata României nu este un instrument de comunicare politică și nu poate fi utilizată pentru a valida agende ideologice sau pentru a produce capital electoral. Forțele armate reprezintă una dintre puținele instituții care se bucură de încrederea cetățenilor, iar această încredere trebuie protejată prin decizii responsabile și printr-o comunicare publică sobră și riguroasă.
Prin adoptarea prezentei moțiuni simple, Senatul României își exprimă dezaprobarea fermă față de modul în care Ministerul Apărării, sub conducerea USR, gestionează un domeniu esențial pentru suveranitatea, siguranța și credibilitatea statului român.
România are nevoie de strategie, responsabilitate și competență în domeniul apărării, nu de improvizație politică”, se arată în comunicatul de presă al Grup PACE – Întâi România.
