În ultimii ani, pandemia de COVID-19 a schimbat lumea în moduri inimaginabile. De la impactul asupra economiei și societății până la reducerea poluării și a emisiilor de carbon, efectele lockdown-urilor au fost resimțite la scară globală. Dar ar fi putut pandemia să influențeze și temperaturile de pe Lună?
Pandemia și Luna. O nouă cercetare demontează o ipoteză surprinzătoare
Un studiu publicat în 2024 a sugerat că scăderea activității economice a dus la o reducere a radiației terestre emise către Lună, ceea ce ar fi determinat o ușoară scădere a temperaturilor nocturne de pe satelitul natural al Pământului. Acum, însă, o nouă analiză realizată de cercetători de la Missouri University of Science and Technology (Missouri S&T) și University of the West Indies (UWI) pune la îndoială această concluzie, sugerând că fluctuațiile observate sunt cel mai probabil parte a unui ciclu natural, fără legătură cu pandemia, notează sciencealert.
În perioada lockdown-urilor globale din 2020, poluarea aerului s-a redus semnificativ, iar emisiile de carbon au scăzut. Acest fenomen a dus la speculații privind impactul asupra temperaturilor globale și chiar asupra Lunii. Ideea de bază era simplă: mai puțină poluare înseamnă mai puțină radiație termică emisă de Pământ, ceea ce ar fi determinat o răcire a suprafeței lunare.
Un studiu din 2024 a sugerat că datele colectate de sonda Lunar Reconnaissance Orbiter a NASA arată o scădere a temperaturilor nocturne pe Lună în aprilie și mai 2020, exact când restricțiile erau la apogeu. Acest lucru a fost interpretat ca o posibilă consecință a reducerii radiației termice provenite de pe Pământ.
Cercetătorii de la Missouri S&T și UWI au decis să analizeze mai în detaliu aceste date, păstrând o minte deschisă, dar și un scepticism științific. Ei au identificat mai multe probleme cu ipoteza inițială:
Scăderi similare ale temperaturii au fost observate și în alți ani, înainte de pandemie – de exemplu, în 2018. Acest lucru sugerează că scăderea din 2020 nu a fost unică și nu poate fi atribuită lockdown-urilor.
Temperaturile lunare erau deja în scădere încă din 2019, înainte ca pandemia să înceapă, ceea ce nu se potrivește cu ideea că restricțiile au fost cauza fenomenului.
Fluctuațiile temperaturilor lunare par să urmeze un model ciclic, conform datelor colectate de sonda NASA. Aceste oscilații sunt probabil determinate de factori naturali și nu de schimbările activității umane de pe Pământ.
În plus, un alt studiu din 2021 a arătat că scăderea emisiilor din perioada COVID-19 a afectat doar straturile inferioare ale atmosferei, fără un impact semnificativ asupra radiației care părăsește planeta noastră și ajunge pe Lună.
În mod ironic, cercetătorii sugerează că o reducere a poluării atmosferice ar fi putut, teoretic, crește temperatura Lunii, nu să o scadă. Motivul? Un cer mai curat și mai puțini aerosoli ar fi permis unei cantități mai mari de radiație solară să fie reflectată de suprafața Pământului către Lună, ceea ce ar fi dus la temperaturi mai ridicate, nu mai scăzute.
Această ipoteză contrazice și mai mult concluziile studiului din 2024 și subliniază cât de complex este sistemul de interacțiuni dintre Pământ, Lună și radiația termică.
După analiza tuturor datelor disponibile, cercetătorii concluzionează că nu există dovezi clare că pandemia de COVID-19 sau lockdown-urile globale au influențat temperaturile lunare. Deși radiația termică emisă de Pământ ar putea avea un efect extrem de mic asupra Lunii în anumite condiții, acest efect este atât de redus încât ar fi aproape imposibil de detectat.
„Dacă există vreun impact, acesta ar fi atât de mic încât ar fi dificil de măsurat sau chiar de observat”, explică profesorul William Schonberg de la Missouri S&T.
Astfel, în timp ce pandemia a schimbat multe aspecte ale vieții pe Pământ, Luna a rămas, așa cum era de așteptat, neafectată de agitația lumii noastre.
CITEȘTE ȘI – Un supercomputer a prezis că oamenii ar putea dispărea de pe Pământ în viitorul îndepărtat
