Documente publice și răspunsuri oficiale ale Ministerului Educației arată că Nicușor Dan, actualul președinte al României, a fost angajat și ulterior avansat în cadrul Institutului de Matematică al Academiei Române înainte ca diploma sa de doctorat, obținută în Franța, să fie echivalată în România – procedură finalizată abia în 2002.
Informațiile apar într-o investigație publicată de site-ul Adevăr și Curaj, care indică faptul că, între 1998 și 2000, Nicușor Dan a fost încadrat ca cercetător la Academia Română pe baza studiilor efectuate în Franța, deși nu deținea, la acel moment, o diplomă de doctor recunoscută de statul român. Mai mult, în anul 2000, acesta ar fi fost promovat, prin concurs, pe un post de cercetător științific de rang III – poziție rezervată, conform regulilor academice, exclusiv persoanelor cu titlu de doctor.
Angajarea lui Nicușor Dan la Academia Română: Între 1998 și 2000
Potrivit documentelor citate, Nicușor Dan a fost angajat la Institutul de Matematică al Academiei Române în anul 1998, pe un post de cercetător, în baza studiilor urmate în Franța. La acel moment, acesta nu deținea o diplomă de doctor echivalată în România, iar procedura de recunoaștere oficială a titlurilor obținute în străinătate era reglementată strict de legislația națională în vigoare.
Conform Legii învățământului nr. 84/1995 și actelor subsecvente, încadrarea în funcții academice superioare presupunea existența unor diplome recunoscute oficial de statul român. Echivalarea studiilor efectuate în străinătate nu era automată și necesita emiterea unor ordine de ministru, pe baza evaluării dosarelor de către Centrul Național de Recunoaștere și Echivalare a Diplomelor (CNRED).
Promovarea lui Nicușor Dan din 2000: Un post rezervat doctorilor
Punctul central al controversei îl reprezintă anul 2000. Atunci, Nicușor Dan a fost avansat, prin concurs, pe postul de cercetător științific gradul III, un rang care, potrivit regulamentelor academice, era destinat exclusiv persoanelor care dețineau titlul de doctor.
Problema este una de cronologie instituțională: diploma de doctor obținută de Nicușor Dan în Franța a fost echivalată în România abia în anul 2002, prin Ordinul de ministru nr. 3.371/2002, cu avizul CNATDCU. Cu alte cuvinte, la momentul avansării din 2000, documentul care conferea drepturi depline în sistemul românesc de învățământ superior nu exista încă.
Răspunsul Ministerului Educației: Ce spune legea
Într-un răspuns oficial transmis în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informațiile de interes public, Ministerul Educației și Cercetării confirmă cronologia echivalărilor și detaliază cadrul legal aplicabil.
„În baza Ordinului de ministru nr. 3.371/2002 și a avizului Comisiei Naționale de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU), CNRED a emis atestatul de echivalare a diplomei de doctor de la Universitatea Paris 13, în domeniul Matematică”, precizează ministerul.
Anterior, în 2010, CNRED a emis un atestat prin care diploma de studii aprofundate (DEA) obținută la Universitatea Paris XI a fost echivalată cu diploma de licență din sistemul românesc.
Ministerul mai arată că Nicușor Dan a început studiile de licență la Universitatea din București și le-a finalizat în Franța, iar admiterea sa la doctorat s-a realizat în baza regulilor din sistemul francez.
Responsabilitatea franceză vs. Responsabilitatea românească
Un pasaj-cheie din răspunsul oficial clarifică un aspect folosit frecvent în apărarea traseului academic al lui Nicușor Dan:
„În acest context, precizăm că procedurile de admitere și de recunoaștere a perioadelor de studii efectuate anterior în România sunt reglementate de autoritățile competente din Republica Franceză.”
Cu alte cuvinte, Ministerul Educației din România afirmă că admiterea lui Nicușor Dan la studii de doctorat în Franța a fost responsabilitatea exclusivă a instituțiilor franceze. Această precizare însă nu răspunde direct la întrebarea esențială: în baza căror documente recunoscute de statul român a fost posibilă încadrarea și promovarea sa în sistemul de cercetare românesc înainte de echivalarea doctoratului?
O zonă gri a sistemului academic
Cazul scoate la lumină o zonă gri a administrației academice românești de la finalul anilor ’90: o perioadă de tranziție legislativă, în care procedurile de recunoaștere a studiilor externe coexistau cu practici instituționale mai flexibile, uneori netransparente.
Ministerul adaugă, în final, că „documentele emise de CNRED conferă titularului toate drepturile de care beneficiază absolvenții din învățământul românesc, încadrarea pe piața forței de muncă realizându-se cu respectarea legislației naționale în vigoare”. Rămâne însă deschisă întrebarea dacă această legislație a fost respectată în mod riguros în perioada 1998–2000 sau dacă avansarea din anul 2000 a precedat, în mod problematic, recunoașterea oficială a titlului de doctor.
Nu este vorba despre valoarea științifică a studiilor lui Nicușor Dan, ci despre respectarea strictă a regulilor administrative într-un sistem care pretinde egalitate de tratament și criterii clare. Iar răspunsurile instituționale, deși corecte formal, lasă încă neelucidat acest interval critic de doi ani.
