Jurnalista Ioana Ene Dogioiu este noul purtător de cuvânt al Guvernului României. Senior editor la Spotmedia și realizatoare Europa FM, omul ales de Ilie Bolojan are o experiență de peste trei decenii în presă și în recenta campanie electorală l-a numit „impostor” pe președintele Nicușor Dan.
Ioana Ene Dogioiu, noul purtător de cuvânt al Guvernului Bolojan
„Cu o carieră solidă în jurnalism, Ioana Dogioiu este recunoscută pentru profesionalismul, echilibrul și onestitatea sa în spațiul public”, a transmis Executivul într-un comuncat de presă.
„Îi mulțumesc doamnei Ioana Dogioiu pentru că a acceptat această responsabilitate, care nu este deloc ușoară în contextul actual”, a declarat premierul Ilie Bolojan.
Numirea urmărește consolidarea dialogului între Executiv și societate, într-un climat care cere transparență, claritate și încredere, mai precizează Cancelaria.
Ioana Dogioiu este senior editor la Spotmedia.ro și potrivit descrierii de pe site are o experiență de peste trei decenii în presă. „Peste 30 de ani jurnalism – radio, TV, presa scrisă, de la redactor de știri, la editor general de redacție de știri TV, realizator de interviuri și emisiuni, comentator politic. A avut mereu două reguli fundamentale: principiile nu se negociază și masura trebuie să fie una singură pentru toți”, se arată în descriere.
De asemenea, realizează emisiunea Piața Victoriei la Europa FM.
Ioana Ene Dogioiu, un critic al președintelui Nicușor Dan
Într-un articol publicat pe 2 mai 2025 pe spotmedia.ro, Ioana Ene Dogioiu scria că nu va merge la vot, de altfel dezvăluia că nu a mai votat de 11 ani și îl numea „impostor” pe Nicușor Dan.
„În urmă cu 11 de ani, în finală Ponta – Iohannis am dat ultimul meu vot strict pentru răul mai mic. Am înțeles rapid două lucruri. Că răul mai mic devine mereu răul cel mare și că toate semnele sunt acolo de la început, totul e să fii atent la ele și să nu te minți singur.
De atunci eu nu votez până când nu pot pune ștampila pe un bine cât de mic, în sine, nu prin comparație cu un rău mare. Nu perfecțiune, ci un bine. Ce înseamnă un bine? O premisă, de calitate intelectuală, competență și caracter pentru un mandat în interes public, de bună credință și, la fel de important, predictibilitate, un candidat care să fie, cu bune cu rele, așa cum îl vedem, asumat și real.
Pentru 4 mai nu am identificat acest bine.
(…)
Nicușor Dan
Este un impostor moral. Semnele sunt toate aici. Misecuvinisumul șiret al celui care pretinde și manevrează pentru a i se face pârtie să candideze singur, și la primărie în 2020, și acum la prezidențiale. Trădarea, a Elenei Lasconi, acum, a USR în 2020 la parlamentare. Aroganța celui care îi disprețuiește pe „candidații ăștia” chiar și atunci când cere râzând scuze electoratului acestora, iar a doua zi reia aceeași teză pentru care se scuzase. Ghinion, palton pe capotă?
Duplicitatea celui care umblă cu stiva de hotărâri judecătorești după el, dar refuză să execute două hotărâri definitive executorii succesive, din 2023 și 2024, până când este atacat în campania din 2025. Sau a celui care se declară creștin ortodox practicant, dar nu simte vreme de 20 de ani nevoia de primi binecuvântarea sfintei cununii. Ambele ipoteze sunt perfect legitime, dar se exclud reciproc.
Oportunismul celui care acuză relele partidele politice tradiționale după ce a zgâriat la ușa lor pentru a fi susținut candidat la prezidențiale. Nu mă îndoiesc că după alegeri, că vă fi președinte sau primar în continuare, partidele vor redeveni foarte bune. Ipocrizia celui care clamează transparența, dar refuză să facă public numele principalilor săi trei finanțatori.
Lipsa temerii că toate acestea se văd și îl pot costa arată că Nicușor Dan mizează pe faptul că susținătorii săi abandonează orice spirit critic și orice exigență când adulează. Așa cum au făcut pe rând și cu Iohannis, și cu Lasconi, eviscerând emițătorul oricărui argument împotrivă acestora”, scria Ioana Ene Dogioiu.
„Justiția, abandonată de Nicușor Dan? Eșec pe linie”
Într-un alt editorial publicat pe 25 iunie 2025, cu titlul „Justiția, abandonată de Nicușor Dan? Eșec pe linie”, Ioana Ene Dogioiu scria următoarele:
„Numirea lui Mihai Busuioc la CCR nu este decât rânjetul final al victoriei de etapă a PSD. A trimis acolo, cu votul coaliției, rezultat al mirobolantelor negocieri de o lună de zile, tot ce poate fi mai politruc și mai odios. Dacă în cazurile Deliorga și Stan există acoperirea că sunt, vezi, Doamne, magistrați, în cazul lui Busuioc nici măcar nu s-au străduit să păstreze aparențele.
Dacă nu mai ținea la criteriul profesional invocat la precedentele numiri, cariera de magistrat, și reveneau la numiri politice, PSD putea să îl propună pe Robert Cazanciuc, de exemplu, care era evident interesat. Dar niciodată un om cu un respect pentru numele său, pentru profesie, nu poate fi forțat să facă ceea ce face ușor o slugă politrucă, ce toată viața lui nu a avut vreo carieră autonomă de sinecura politică.
Teoretic, cu judecătorii pe care i-a propus, adică Licu, Busuioc, Deliorga, Stan, PSD nu are majoritate în CCR. Iar numirea din partea UDMR, Csaba Asztalos, este chiar foarte bună.
Dar un singur vot desparte teoreticele tabere și încă nu știm ce propunere va face dl Nicușor Dan, termenul pentru desemnarea de către președinție fiind depășit din 13 iunie. Potrivit art 68 din Legea 47/1992, numirea trebuie efectuată cu cel puţin o lună înainte de încetarea mandatului judecătorului predecesor, în cazul de față, Livia Stanciu, care a început în 13 iulie 2016.
Dacă tragem linie, ce s-a întâmplat cu Justiția în sens larg – după victoria lui Nicușor Dan și prelungitele negocieri patronate de președintele care și-a făcut din acest domeniu și anti-corupție un adevărat stindard – este un eșec.
1.PSD și-a trimis în CCR, cu acordul și voturile coaliției proeuropene, inclusiv USR, un personaj sinistru. Deci speranța că acolo se va întâmpla nu știu ce reformă, că vor fi adoptate nu știu ce corecții și revirimente poate fi considerată extrem de optimistă. Iar riscul ca inițiativele care pun în discuție interesele PSD să fie anulate poate fi considerat extrem de realist.
Va depinde foarte mult de cine va ajunge președintele CCR și nu mă îndoiesc că jocul pentru putere al PSD va fi la rupere.
2.Ministerul Justiției a rămas la PSD, pentru exponentul aripii Vasilescu – Manda. Ce înseamnă asta? Avize pe orice normativ, inițiative legislative în domeniul Justiției, legătura cu CSM, în care ministrul e membru, propunerea procurorilor șefi, acțiune disciplinară împotriva magistraților, subordonare ierarhică a procurorilor.
Sigur, teoretic, această subordonare este administrativă, nu include instrumentarea dosarelor. Teoretic.
După cum teoretic se poate miza și pe o cădere a Guvernului până la numirea noilor procurori la începutul anului viitor și pe o reîmpărțire a puterii. Am însă mari rezerve că PSD nu va face tot ce poate pentru a menține lucrurile în această stare până la acel moment. Și dacă Guvernul va cădea, ce ne face să credem că PSD, atunci cu o conducere stabilă și poziții cheie, precum cea de la CCR, nu va pretinde direct funcția de premier, adică rotativă anticipată. Puterea de a se impune a dlui Dan în fața PSD s-a dovedit nulă.
3.Președinte ICCJ va fi Lia Savonea, prin decizia exclusivă a CSM, însă cel mai important este că a fost o candidatură fără contracandidat. Ceea ce arată puterea extraordinară pe care noul președinte o are asupra sistemului și asupra CSM, din care va face parte de drept. O adevărată demonstrație de forță. Sigur, spre deosebire de ceea ce credeau și afirmau mulți în campanie, președintele nu mai are niciun cuvânt de spus în privința numirii conducerii ICCJ, care a devenit atributul exclusiv al CSM. Și nici nu este, după cum pretindea domnia sa, parte a CSM.
Dar dl președinte nu a dat până acum niciun semn că ar fi măcar interesat de această numire. Modalitățile prin care președintele se poate face auzit sunt nelimitate, în frunte cu postările pe rețele de socializare, de care dl Dan nu s-a ferit niciodată.
4.Șefa de până acum a Inspecției judiciare a fost reconfirmată de CSM pentru încă 3 ani, tot fără contracandidați și ea, foarte departe de exigențele electoratului noului președinte. IJ este instituția de la care dl Dan considera în campanie, absolut greșit din punctul meu de vedere, că ar pleca reforma și relansarea anticorupției.
De fapt, IJ nu anchetează decât abaterile disciplinare ale magistraților, iar concluziile sale trebuie confirmate mai întâi de CSM și apoi, în cazul contestației, de ICCJ. Inspecția Judiciară a fost și rămâne un instrument de hărțuire, dar cu potențial mic de a fi decisivă, în limita competențelor sale legale. În campanie am atras foarte multe înjurături scriind că viziunea în privința Justiției a dlui Nicușor Dan este deficitară, chiar greșită pe alocuri. Până acum nu a dovedit contrariul ci, dimpotrivă, un dezinteres surprinzător, chiar deranjant pentru mulți dintre susținătorii săi.
Președintele Nicușor Dan a afirmat că, după ce rezolvă problema cu deficitul, Justiția va deveni principala sa preocupare. Deficitul nu era treaba domniei sale, ci a premierului, pe care a întârziat aproape o lună să-l desemneze, pentru o negociere soldată cu victoria la scor a PSD.
Justiția chiar era în bună măsură treaba domniei sale. Rămâne de văzut ce va mai putea face, dacă va face și cu ce rezultat, după ce cărțile au fost împărțite și – cel puțin pentru o vreme – loc de schimbări e puțin”.
