Susținerea rapidă a acordului de liber-schimb dintre Uniunea Europeană și blocul sud-american Mercosur a produs o ruptură vizibilă între decidenții politici și fermierii din România. Dincolo de promisiunile legate de comerț și exporturi, fermierii avertizează că documentul ar putea produce efecte structurale greu de corectat într-o economie agricolă deja fragilă, în timp ce modul în care a fost susținut acordul a alimentat acuzații de lipsă de transparență și consultare.
Pentru agricultori, problema nu este doar acordul în sine, ci viteza cu care acesta a fost susținut, fără o dezbatere publică reală și fără o evaluare clară a impactului asupra producției locale. Într-un stat în care agricultura este dominată de ferme mici și mijlocii, diferențele de cost și de standarde devin decisive.
Fermierii români și acordul Mercosur
Reprezentanții organizațiilor de fermieri spun că România intră în competiție directă cu economii agricole mult mai robuste, capabile să livreze volume mari la costuri reduse. În acest context, acordul Mercosur este perceput ca o deschidere bruscă a pieței, fără instrumente eficiente de protecție pentru producătorii locali.
Potrivit agricultorilor, fermele românești nu pot concura cu importurile sud-americane nici ca preț, nici ca volum, în condițiile în care costurile cu energia, forța de muncă și respectarea standardelor europene sunt semnificativ mai mari. Riscul invocat este unul sistemic: dispariția treptată a producției locale și accentuarea dependenței de importuri.
Acordul Mercosur: Dezechilibrul dintre reguli și costuri în agricultură
Unul dintre punctele centrale ale criticilor vizează asimetria standardelor. Fermierii europeni funcționează într-un cadru strict de reglementare privind pesticidele, mediul și bunăstarea animalelor, în timp ce produsele din statele Mercosur pot ajunge pe piața UE fără constrângeri similare.
Această diferență se traduce direct în preț. Agricultorii atrag atenția că legumele și fructele importate ar putea ajunge la prețuri imposibil de egalat de producătorii români, fără ca diferențele de cost să reflecte neapărat diferențe de calitate. În lipsa unor mecanisme de ajustare, competiția devine una profund inegală.
Prețurile la legume, miza imediată pentru fermieri și consumatori
Dincolo de discursul macroeconomic, fermierii spun că primele efecte ale acordului Mercosur se vor vedea în piață. Exemplele invocate sunt concrete: roșii, fructe și alte produse de bază care ar putea intra în România la prețuri extrem de mici, sub costurile de producție interne.
Pentru consumatori, aceste prețuri pot părea atractive pe termen scurt. Pentru fermieri, ele înseamnă faliment. Agricultorii avertizează că ieftinirea artificială a produselor prin importuri masive va duce, inevitabil, la dispariția producției locale, iar pe termen mediu și lung, la pierderea controlului asupra prețurilor și a siguranței alimentare.
Fermierii reclamă lipsa consultării și decizia politică opacă
Nemulțumirea nu vizează doar conținutul acordului, ci și modul în care decizia a fost luată. Reprezentanții fermierilor afirmă că nu au fost consultați înainte ca România să își exprime susținerea la nivel european.
„Nu am fost chemați la discuții, nu ni s-a cerut un punct de vedere. Decizia a fost luată peste noapte”, a declarat un reprezentant al agricultorilor pentru stiridiaspora.ro.
Critici au venit și din zona politică. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a confirmat pentru G4Media că subiectul nu a fost discutat în coaliția de guvernare, alimentând percepția unei decizii asumate fără consens intern.
Susținătorii acordului Mercosur invocă, în schimb, beneficiile comerciale și protecția acordată unor produse românești cu indicație geografică. Fermierii rămân însă sceptici și avertizează că aceste garanții nu compensează riscurile structurale pentru agricultura românească.
În lipsa unor măsuri clare de sprijin și a unei strategii de adaptare, acordul Mercosur riscă să devină nu un motor de dezvoltare, ci un punct de cotitură negativ pentru sectorul agricol.
