Déjà vu – ai simțit vreodată că ai trăit deja un moment complet nou? Deși majoritatea oamenilor au experimentat acest sentiment ciudat de déjà vu, explicația sa științifică rămâne, în mare parte, evazivă.
Cum putem explica sentimentul de „déjà vu”?
Déjà vu este întâlnit mai frecvent în rândul persoanelor tinere, în special în perioadele de oboseală sau stres. De-a lungul anilor, numeroase teorii au încercat să dezlege misterul, incluzând și explicații paranormale, precum amintiri din vieți anterioare sau premoniții. Totuși, oamenii de știință caută să dea explicații acestui fenomen prin interpretări raționale.
Cercetările privind déjà vu s-au concentrat adesea asupra persoanelor cu epilepsie, unde acest fenomen apare frecvent în timpul crizelor. În astfel de episoade, activitatea electrică a anumitor neuroni este perturbată, ceea ce afectează lobii temporali mediali ai creierului. Această tulburare electrică poate declanșa senzația de déjà vu, adesea la debutul unei convulsii.
Cortexul rinal, situat sub hipocamp, este regiunea cerebrală asociată cu această senzație la persoanele epileptice. Un studiu francez din 2012 a reușit să inducă senzația de déjà vu la pacienți epileptici prin stimularea acestei zone. Însă, în cazul persoanelor fără epilepsie, nu este clar dacă apar descărcări electrice similare în lobii temporali sau dacă este implicat un mecanism complet diferit.
Déjà vu: un fenomen comun, dar misterios
În 2016, cercetători de la Universitatea St. Andrews din Marea Britanie au prezentat descoperiri interesante la o conferință despre memorie. Ei au scanat creierele unor persoane care au experimentat déjà vu, folosind experimente atent concepute pentru a induce această senzație.
Participanților li s-a prezentat o listă de cuvinte înrudite (de exemplu: pernă, pat, noapte, vis), fără a include cuvântul-cheie care le-ar lega (de exemplu: somn). Când au fost întrebați dacă au văzut pe fișe cuvinte care încep cu „S”, au răspuns corect cu „nu”. Totuși, mai târziu, când au fost întrebați despre cuvântul „somn”, acesta li s-a părut familiar, deși știau că nu fusese pe listă – declanșând astfel sentimentul de déjà vu.
Scanările cerebrale ale celor 21 de voluntari au arătat că zonele asociate cu memoria, precum hipocampul, nu erau direct implicate. În schimb, au fost activate regiunile frontale ale creierului, responsabile cu luarea deciziilor și rezolvarea conflictelor.
O ipoteză sugerează că aceste regiuni frontale joacă un rol în verificarea amintirilor, semnalând discrepanțele atunci când apare o nepotrivire între experiența prezentă și memoria percepută. În acest sens, déjà vu ar putea indica un sistem de verificare a memoriei care funcționează eficient.
Un puzzle complex, încă nerezolvat
Fie că este legat de fenomene neurologice, fie de procese cognitive, fenomenul rămâne una dintre cele mai fascinante curiozități ale creierului. Pe măsură ce cercetătorii continuă să-i exploreze originile, fiecare studiu adaugă o piesă în acest puzzle complex, aducându-ne tot mai aproape de înțelegerea fenomenului captivant déjà vu, care estompează granița dintre memorie și percepție.
