Salonul aeronautic de la Paris Le Bourget a adus în fața tuturor pe lângă avioane, elicoptere, rachete, sisteme, etc etc și o problemă majoră și anume aceea a personalului calificat care s-a le construiască, repare, dirijeze și zboare.
Și în acest sens noile previziuni lansate la acest salon de către CAE – o companie lider mondial în domeniul simulatoarelor de zbor, Industria aviației civile va trebui să angajeze 400 de profesioniști pe zi în următorii 10 ani pentru a putea să țină pasul cu cererea globală în creștere pentru călătoriile aeriene.
Practic canadienii de la CAE estimează că până în 2034 vor fi necesari aproape 1,5 milioane de piloți, tehnicieni de întreținere a aeronavelor, membri ai personalului de cabină și controlori de trafic aerian pentru a ține pasul cu creșterea economică și a înlocui lucrătorii care se pensionează.
În mod evident însă cerințele specifice variază în funcție de regiune după cum urmează:
- America de Nord are o nevoie acută de tehnicieni, – în regiunea Asia-Pacific, unde transportul aerian crește cel mai rapid, are piloții în topul nevoilor de angajare. – in Europa cererea majora este de controlori de trafic aerian datorită pieței sale fragmentate a aviației și a populației îmbătrânite. Conform publicației Aviation Week, cererea de profesioniști din domeniul aviației „este determinată de cererea record de călătorii aeriene și de un val semnificativ de pensionări care este așteptat în toate categoriile”, după cum spune Marie-Christine Cloutier, vicepreședinte CAE pentru strategie, performanță, servicii de trafic aerian și marketing. Această mai afirmă ca:„Având în vedere că se așteaptă ca flotele de aviație comercială și de afaceri să înregistreze creșteri de două cifre în următorii 10 ani, industria trebuie să ia măsuri pentru a atrage, instrui și păstra personalul”.
Este interesant însă nimeni nu a pus încă problema costurilor de “producție” al acestui personal necesar întrucât tarifele școlilor de pilotaj sunt în continuare foarte mari, un pilot de la faza zero până la aceea de a ajunge în scaunul unui avion de linie cheltuind doar pe școlarizare între 40 si 50.000 usd sau euro. Lipsa de interes pentru profesiile din aviație se manifestă pregnant deoarece până în prezent eforturile financiare îi revin exclusiv celui doritor, nivelul de recuperare a investiției este foarte redus, cerințele și exigențele sunt multiple și ridicate, privațiunile sunt multe, stresul și responsabilitățile sunt enorme iar riscurile sunt evidente toate raportate la alte meserii foarte cerute de piața muncii.
Previziunile, care citează datele despre flotă ale Aviation Week, estimează că numărul de aeronave comerciale în serviciu va crește de la 33.000 în prezent la 44.000 în 2034, în timp ce numărul de aeronave business este așteptat să crească de la 23.000 la 27.000. Această creștere, combinată cu pensionările preconizate în următorul deceniu, înseamnă că industria va trebui să atragă 300.000 de piloți noi, 416.000 de tehnicieni, 678.000 de membri ai echipajului de cabină și 71.000 de controlori de trafic aerian.
Cea mai recentă prognoză pe 10 ani a CAE pentru piloți, tehnicieni și personal de cabină arată o creștere de 8% față de ultimul raport al companiei de acum doi ani. Dar nu se ține cont de încercarea companiilor producătoare în frunte cu Airbus, de eliminare a unui pilot din cei doi și suplinirea lui de către un pilot IA. Momentan sindicatul pilotilor americani, unde sunt peste 27 de mii de piloti din USA și Canada au blocat orice acțiune în acest sens.
Deși Studiul CAE nu a inclus controlorii de trafic aerian, prognoza din acest an presupune că aceștia vor deveni mai eficienți pe măsură ce inteligența artificială și alte tehnologii noi vor fi implementate.
România aviatică încotro?
În România Școala Superioară de Aviație Civilă SSAVC se zbate între DNA și lipsa de fonduri, si deși a realizat un centru de pregătire și testare de nivel european nu are decât un avion Cessna la zbor.
Pe lângă SSAVC, Aeroclubul României condus de Geotge Rotaru și JetAv- o companie privată condusă de Geica Alexandru se luptă pe o nișă creată de lipsa capacității de formare, instruire și atestare a pilotilor.
Absolvenții Facultății de Aeronave din București sunt preluați pe bandă rulantă de industria auto tocmai datorită unui nivel ridicat de salarizare și a unei viteze mari de formare, instruire și atestare dar mai ales datorită programului de lucru care l-a aviație este în trei schimburi, cu weekenduri și sărbători lucrate șamd.
Liceele de aviație din București, Bacău, Craiova și Caransebeș oferă mână de lucru necalificată și puțin numeroasă.
Niciunul dintre programele educaționale de până în prezent nu a cuprins această zonă și aceasta este o evidentă tristă în condițiile în care fabricile de avioane de la Băneasa și Craiova somează de ani de zile.
