Liderii celor patru partide aflate la guvernare se reunesc luni, pentru prima dată în acest an, într-o ședință care se anunță una dintre cele mai tensionate de la formarea actualei coaliții. Întâlnirea este programată pentru ora 13:00 și are loc după aproape o lună de la ultima discuție față în față a șefilor PSD, PNL, USR și UDMR. Este criză în coaliție după numeroase conflicte interne, decizii luate fără consens și o presiune tot mai mare legată de reducerea cheltuielilor bugetare, în condițiile în care anul 2026 este văzut drept unul de „strângere a curelei”.
Social-democrații cer explicații premierului Bolojan
Una dintre principalele controverse vizează scandalul izbucnit după votul României în privința acordului comercial cu Mercosur. PSD acuză că ministrul de Externe, Oana Țoiu, ar fi mandatat reprezentantul României la Uniunea Europeană să susțină acordul, deși ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a refuzat explicit să îl semneze.
Social-democrații cer acum explicații directe din partea premierului Ilie Bolojan. Mai exact, vor să afle dacă acesta a știut sau nu că ministrul de Externe a cerut susținerea acordului fără ca decizia să fi fost asumată la nivelul întregului Executiv.
Pentru PSD, situația ridică semne de întrebare legate de modul în care sunt luate deciziile majore în Guvern și de respectarea principiului consensului în cadrul coaliției. Surse politice susțin că subiectul Mercosur va fi unul dintre cele mai sensibile puncte de pe agenda întâlnirii de luni.
Reforma administrației, un alt măr al discordiei
Un al doilea subiect major care tensionează relațiile dintre partidele de guvernare este pachetul de reformă a administrației publice, care prevede reduceri semnificative de cheltuieli și concedieri în sectorul bugetar.
La ultima ședință a liderilor coaliției, în decembrie, a fost stabilit cadrul general al reformelor din administrația locală și centrală. Potrivit acordului de atunci, cheltuielile ar urma să fie reduse cu aproximativ 10%, fără a fi diminuate salariile de bază. Reducerile ar urma să fie realizate prin reorganizări și concedieri.
În noiembrie, coaliția părea să fi ajuns la un consens clar: reducerea cheltuielilor de personal cu 10% în 2026 față de 2025, ceea ce ar însemna aproximativ 1,7 miliarde de lei economisiți și desființarea a circa 13.000 de posturi ocupate.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, vicepremier în actualul Guvern, explica recent că aceste măsuri sunt esențiale pentru construcția bugetului pe anul viitor.
„Nu putem începe conceperea bugetului până nu trecem pachetul pe administrație cu acele tăieri de 10% din anvelopa pentru salarii și până nu rezolvăm cumulul pensie–salariu. Nu se taie salarii, dar este obligația fiecărui ordonator principal de credite să reorganizeze instituția astfel încât bugetul să scadă cu 10%. Unii trebuie să plece acasă”, declara Miruță, la Antena 3 CNN.
Bolojan vrea o nouă asumare a răspunderii. PSD spune „nu”
Potrivit surselor din coaliție, premierul Ilie Bolojan intenționează să le ceară liderilor partidelor să accepte o nouă angajare a răspunderii Guvernului, de această dată pentru pachetul de reformă a administrației.
Această variantă este însă respinsă ferm de PSD. Social-democrații au transmis că nu mai acceptă asumări succesive ale răspunderii guvernamentale și că doresc ca toate noile măsuri să fie dezbătute și adoptate prin procedura parlamentară obișnuită.
Poziția PSD intră în conflict direct cu strategia premierului, care își dorește ca măsurile de reducere a cheltuielilor să fie adoptate rapid, chiar în cursul acestei săptămâni, pentru a nu întârzia calendarul bugetar.
Bugetul pe 2026, condiționat de măsuri de stimulare economică
Pe lângă reforma administrației, social-democrații pun presiune și pe tema bugetului de stat pentru 2026. PSD cere ca în proiectul de buget, discutat recent de premier cu miniștrii, să fie incluse și măsuri concrete de stimulare a economiei, propuse de partid.
Surse politice susțin că, în lipsa acestor măsuri, PSD ar putea refuza să susțină pachetul de reforme din administrație, ceea ce ar putea bloca atât agenda Guvernului, cât și stabilitatea coaliției.
Astfel, ședința de luni se anunță una decisivă nu doar pentru direcția reformelor administrative, ci și pentru relațiile dintre partenerii de guvernare. Cu subiecte sensibile pe masă – de la politica externă și acorduri comerciale, până la concedieri, buget și asumări de răspundere – întâlnirea ar putea redefini echilibrul intern al coaliției sau, dimpotrivă, ar putea adânci fracturile deja existente.
