Piața muncii din România va trece prin transformări radicale în următorii ani, atât în domeniul de meserii, cât și a competențelor pe care angajatorii le vor considera esențiale. Digitalizarea, automatizarea și utilizarea tot mai extinsă a inteligenței artificiale schimbă deja regulile jocului, iar adaptarea profesională devine o condiție-cheie pentru succes.
Cele mai căutate meserii de viitor în România, potrivit specialiștilor
Specialiștii EURES, rețeaua europeană de servicii pentru ocuparea forței de muncă, atrag atenția că oamenii vor avea nevoie să își dezvolte competențe noi pentru a rămâne relevanți pe piața muncii și pentru a-și crește șansele de angajare în anii următori.
Potrivit specialiștilor EURES, schimbările de pe piața muncii din Europa sunt determinate de factori precum digitalizarea, automatizarea, inteligența artificială și transformările economice și sociale profunde. În acest context, angajații nu vor mai fi evaluați doar prin prisma competențelor tehnice, ci și a abilităților personale.
Adaptabilitatea este considerată una dintre cele mai importante competențe ale viitorului, întrucât angajații vor fi nevoiți să facă față schimbărilor tehnologice și organizaționale tot mai frecvente. Rigiditatea profesională devine, astfel, un dezavantaj major.
Inteligența emoțională va cântări, la rândul ei, tot mai mult în deciziile de recrutare.
„Inteligența emoțională este esențială într-un mediu de lucru colaborativ și divers, fiind o competență care nu poate fi ușor înlocuită de tehnologie”, transmite EURES.
Gândirea critică, o abilitate esențială
Gândirea critică este o altă abilitate esențială într-un domeiu plin de volume mari de date și procese automatizate.
„Gândirea critică le permite angajaților să analizeze informații complexe și să ia decizii informate, într-un context dominat de automatizare și de un volum mare de date”, transmit specialiștii instituției.
Comunicarea eficientă rămâne, de asemenea, o competență-cheie.
„Angajatorii își doresc persoane capabile să își exprime ideile clar, să colaboreze eficient și să evite neînțelegerile care pot apărea în contexte culturale și profesionale diferite”, arată EURES.
Nu în ultimul rând, competențele digitale de bază devin o condiție minimă pentru participarea pe piața muncii.
„Competențele digitale de bază nu mai sunt opționale; ele reprezintă o condiție minimă pentru participarea pe piața muncii în 2026”, mai arată EURES.
Domeniile care vor crea cele mai multe locuri de muncă în România
În România, IT-ul, comerțul și industria auto sunt sectoarele care vor genera cele mai multe locuri de muncă până în 2035, potrivit estimărilor Cedefop – Centrul European pentru Dezvoltarea Formării Profesionale, agenție a Uniunii Europene specializată în formarea profesională.
În raportul actualizat pentru anul 2025, Cedefop oferă prognoze privind evoluția pieței muncii în fiecare stat membru UE, inclusiv numărul total de locuri de muncă ce vor deveni disponibile și dinamica angajărilor pe sectoare.
Pentru România, datele arată cea mai mare creștere a numărului de angajați în sectorul programării IT și al serviciilor informatice, unde este estimată o creștere de 226.058 de persoane între 2025 și 2035. Urmează comerțul cu amănuntul, cu aproximativ 209.000 de noi angajați, și industria autovehiculelor, cu circa 175.000 de locuri de muncă suplimentare.
Topul este completat de transportul terestru (96.283 persoane), cazare și alimentație publică (65.353 persoane), activități din domeniul sănătății umane (58.868 persoane), fabricarea echipamentelor electrice (45.801 persoane), industria alimentară, băuturi și tutun (45.182 persoane), activități juridice și de contabilitate (37.047 persoane) și producția și furnizarea de energie electrică (36.994 persoane).
Șoferii și specialiștii, printre cele mai sigure meserii ale viitorului
Raportul Cedefop include și un clasament al ocupațiilor cu cea mai mare creștere a numărului de angajați în perioada 2025–2035. Pe primul loc se află specialiștii în afaceri și administrație, cu o creștere estimată de 153.463 de persoane. Aceștia sunt urmați de șoferi și operatori de utilaje mobile (125.105 persoane) și de specialiștii în tehnologia informației și comunicațiilor (123.238 persoane).
Lista continuă cu lucrători în vânzări (93.840 persoane), muncitori din minerit, construcții, industrie prelucrătoare și transport (92.300 persoane), asamblori (79.644 persoane), specialiști în știință și inginerie (78.455 persoane), tehnicieni IT și comunicații (53.878 persoane), profesioniști din domeniile juridic, social și cultural (53.740 persoane) și lucrători în servicii personale (51.691 persoane).
În total, cele mai multe locuri de muncă disponibile în România până în 2035 sunt estimate pentru șoferi și operatori de utilaje mobile (277.739 persoane), specialiști în afaceri și administrație (236.689 persoane) și lucrători în vânzări (219.521 persoane).
În ceea ce privește nevoia de înlocuire a forței de muncă, adică a persoanelor care vor ieși din piața muncii, cele mai mari cereri sunt estimate în rândul lucrătorilor agricoli calificați (262.147 persoane), urmați de șoferi și operatori de utilaje mobile (152.634 persoane) și de muncitorii din metalurgie, construcții de mașini și meserii conexe (140.303 persoane).
