Putin ar fi încercat în 2019 să negocieze un aranjament geopolitic cu administrația americană condusă de Donald Trump. Propunerea viza Ucraina și Venezuela. Informația a fost făcută publică în fața Congresului SUA. Potrivit declarațiilor oficiale, Moscova ar fi sugerat reducerea implicării americane în Ucraina. În schimb, Kremlinul ar fi dorit o influență sporită asupra situației din Venezuela.
Informația a fost prezentată de Fiona Hill. Aceasta a fost consilier principal al Casei Albe pentru Rusia și Europa. Declarația a fost făcută ulterior în cadrul primei proceduri de destituire a lui Donald Trump. Detaliile sunt relatate de publicația Kyiv Post.
Criza politică din Venezuela
Fiona Hill a declarat că propunerea a fost transmisă „pe canale informale”. Contextul era criza politică majoră din Venezuela, în anul 2019. Acea perioadă a fost marcată de pene masive de curent. Au existat și penurii alimentare severe. Protestele s-au extins la nivel național.
Criza a urmat alegerilor prezidențiale din 2018. Scrutinul a fost considerat nelegitim de Statele Unite. Poziția a fost susținută de mai multe state occidentale. Potrivit Fionei Hill, semnalele Kremlinului au apărut într-un moment extrem de sensibil. Administrația Trump era implicată într-o dispută politică internă majoră.
Disputa viza compania energetică ucraineană Burisma. Cazul avea să stea la baza procedurii de impeachment. Donald Trump a fost acuzat că a exercitat presiuni asupra autorităților ucrainene. Scopul ar fi fost anunțarea unor investigații sensibile.
Investigațiile îl vizau pe Hunter Biden. Acesta este fiul fostului vicepreședinte Joe Biden.
Ucraina și Venezuela, legate într-un „schimb foarte neobișnuit”
În timpul audierilor, Fiona Hill a descris ideea drept „un schimb foarte neobișnuit”. Ea a spus că Rusia încerca să lege două dosare geopolitice distincte. Potrivit declarației sale, abordarea Moscovei a fost comparată cu doctrina Monroe. Aceasta este o politică americană din secolul al XIX-lea.
Doctrina Monroe urmărea limitarea influenței europene în emisfera vestică. Rusia ar fi propus o logică similară. Mesajul implicit era unul de reciprocitate strategică. Moscova cerea recunoașterea unei zone proprii de influență.
Această zonă ar fi inclus Ucraina și spațiul est-european. În schimb, Statele Unite ar fi păstrat influența în America Latină. Fiona Hill a spus că administrația Trump a respins ideea. Ea a fost însărcinată să transmită refuzul Rusiei.
Mesajul a fost transmis prin canale indirecte. Potrivit ei, ideea a apărut și în presa rusă. Aceasta a fost prezentată sub forma unor comentarii și analize politice. Mesajele sugerau o posibilă negociere tacită.
Reacții recente și implicații strategice
Fiona Hill a mai declarat că existau legături între sectoarele energetice din Ucraina și Venezuela. Ea nu a oferit detalii suplimentare. Au fost menționate nume ale unor oameni de afaceri controversați. Aceștia ar fi fost implicați în cercuri politice americane și ucrainene.
Potrivit lui Hill, colegii săi au avertizat asupra reputației acestora. Contextul era considerat sensibil din punct de vedere politic. În prezent, Rusia a condamnat o operațiune militară a Statelor Unite din Venezuela. În urma acesteia, liderul venezuelean Nicolás Maduro a fost capturat.
Reacția a venit din partea Ministerului rus de Externe. Instituția a emis un comunicat oficial. Venezuela „trebuie să aibă garantat dreptul de a-și decide singură viitorul, fără interferențe distructive din exterior, în special de natură militară”.
Declarația marchează continuitatea poziției Moscovei. Rusia contestă intervențiile occidentale în statele considerate zone de influență.
