Oamenii de știință confirmă: peștera de pe Lună există și se află nu departe de locul în care Neil Armstrong și Buzz Aldrin au aterizat în urmă cu 55 de ani. Există probabilitatea să mai existe sute de peșteri, care ar putea găzdui viitorii astronauți, potrivit AP.
O echipă condusă de italieni a raportat că există dovezi ale existenței unei peșteri de mari dimensiuni, accesibilă din cea mai adâncă groapă cunoscută de pe Lună. Aceasta este situată la Marea Liniștii, la doar 400 de kilometri de locul de aterizare al Apollo 11. Groapa, ca și celelalte peste 200 descoperite acolo, a fost creată prin prăbușirea unui tub de lavă.
Cercetătorii au analizat măsurătorile radar efectuate de Lunar Reconnaissance Orbiter al NASA și au comparat rezultatele cu tuburile de lavă de pe Pământ. Descoperirile lor au apărut în revista Nature Astronomy. Datele radar dezvăluie doar partea inițială a cavității subterane, potrivit cercetătorilor. Aceștia estimează că aceasta are cel puțin 40 de metri lățime și zeci de metri lungime, probabil mai mult.
„Peșterile lunare au rămas un mister timp de peste 50 de ani. Prin urmare, a fost interesant să putem dovedi în sfârșit existența” uneia, au afirmat Leonardo Carrer și Lorenzo Bruzzone de la Universitatea din Trento, citați de AP.
Ce ar putea exista pe Lună
Potrivit oamenilor de știință, majoritatea gropilor par să se afle în vechile câmpii de lavă ale Lunii. De asemenea, ar putea exista unele și la polul sudic al Lunii, locul planificat de NASA pentru aterizarea astronauților la sfârșitul acestui deceniu.
Se crede că craterele umbrite permanent de acolo conțin apă înghețată care ar putea furniza apă potabilă și combustibil pentru rachete.
În timpul programului Apollo al NASA, 12 astronauți au aterizat pe Lună, începând cu Armstrong și Aldrin pe 20 iulie 1969. Descoperirile sugerează că pe Lună ar putea exista sute de gropi și mii de tuburi de lavă. Astfel de locuri ar putea servi drept adăpost natural pentru astronauți, protejându-i de razele cosmice și radiațiile solare, precum și de loviturile de micrometeorit.
Construirea habitatelor de la zero ar necesita mai mult timp și ar fi mai dificilă, chiar și atunci când se ia în considerare necesitatea potențială de a consolida pereții peșterii pentru a preveni prăbușirea, a declarat echipa.
De asemenea, rocile și alte materiale din interiorul acestor peșteri – nealterate de condițiile dure de la suprafață de-a lungul eonilor – pot ajuta oamenii de știință să înțeleagă mai bine modul în care Luna a evoluat, în special în ceea ce privește activitatea sa vulcanică.
A fost sau nu a fost cineva pe Lună?
Pe 20 iulie 1969, Neil Armstrong devenea primul om care a pășit pe Lună. „Un pas mic pentru om, un salt uriaş pentru omenire!”. Neil Armstrong rostea aceste cuvinte acum 50 de ani. Evenimentul a ținut cu suflet la gură peste 600 de milioane de oameni care urmăreau fascinați la televizor un moment istoric.
După Neil Armstrong, câteva minute mai târziu, Edwin Aldrin făcea și el un pas istoric pe Lună. Emoțiile s-au simțit în direct și în România, prin intermediul TVR. Evenimentul a fost comentat de prezentatorul Andrei Bacalu. Unul dintre cei care au urmărit la acea vreme cu sufletul la gură momentul istoric este chiar cosmonautul Dumitru Prunariu.
La bordul misiunii istorice se aflau Neil Armstrong, Buzz Aldrin şi Michael Collins. Cei trei au străbătut 240.000 de mile în 76 de ore, pentru a intra pe orbita satelitului natural pe 19 iulie. O misiune plină de riscuri și de necunoscute la tot pasul! Până în zilele noastre, pe Lună au fost doar 12 astronauți, ultimul dintre ei în anul 1972.
A fluturat sau nu steagul SUA pe Lună?
În prezent există o serie de teorii ale conspirației legate de primul pas al omului pe Lună. Un exemplu ar fi difuzarea unor imagini false sau manipularea informațiilor cu scopul de a crea confuzie și conspirații. Un exemplu notabil este atunci când s-a susţinut că drapelul chinez ar fi fost plantat pe suprafaţa lunară, o imagine care a fost ulterior comparată cu una realizată de astronautul american Harrison Schmitt în 1972, sugerând că imaginea americanilor era trucată.
Utilizatorii de internet au ridicat o problemă interesantă, spunând că drapelul american nu poate flutura în vânt pe Lună, întrucât satelitul natural al Terrei nu are atmosferă. Însă NASA a dezvăluit că a utilizat o bară orizontală pentru a menţine drapelul drept.
Potrivit cercetătoarei Saadia M. Pekkanen de la Universitatea din Washington, există o rivalitate clară între Statele Unite și China în domeniul spațial. Orice dezinformare despre activitățile uneia sau alteia dintre țări este un motiv de îngrijorare. Astfel de postări au generat o avalanșă de comentarii pe platforma chineză de socializare Weibo, după ce un utilizator cu peste 13 milioane de urmăritori a susținut că fotografiile respective reprezintă dovezi că „americanii nu au ajuns pe Lună”.
Aselenizarea, reală sau nu?
Alţi utilizatori de internet au preluat subiectul şi au distribuit o fotografie a membrilor trupei rock germane Rammstein, care poartă costume de astronauti, dar fără căşti, însoţit de un mesaj sarcastic: „Acum se pare că am crede noi că aselenizarea americană a fost reală”.
AFP nu a reușit să determine dacă aceste informații false au fost diseminate cu ajutorul autorităților chineze. Cu toate acestea, rapiditatea cu care s-au răspândit pe rețelele de socializare, puternic monitorizate în această țară, a ridicat multe semne de întrebare în rândul analiștilor. Conform lui Isaac Stone Fish, director general al Strategy Risks, Beijingul încurajează întâmplător sentimentele anti-americane și informațiile false să se răspândească în mediul online chinez cu scopul de a elibera tensiunile interne și de a influența opinia publică.
În ultimele trei decenii, China şi-a investit resurse semnificative in programul său spaţial, însumând miliarde de euro pentru a recupera terenul pierdut faţă de liderii industriei – Statele Unite, Rusia şi Uniunea Europeană. Până în 2030, China speră să lanseze prima misiune cu echipaj uman spre Lună, urmărindu-și scopul de a construi o bază lunară. Între timp, Statele Unite au planuri de a trimite astronauți americani pe Lună până în 2026 prin intermediul misiunii Artemis 3.
Citiți și: Fragmente de rocă lunară la București. Unde le puteți găsi
