Începând cu 1 ianuarie 2026, impozitul auto va deveni o adevărată povară pentru șoferi. Cei mai afectați vor fi proprietarii de mașini mai vechi și mai poluante (Non-Euro, Euro 1–3), în special cu motoare mici și medii.
În prezent, există anumite categorii de posesori sau de autovehicule care sunt scutite de obligativitatea achitării impozitului auto. Iată care sunt acestea:
- autovehicule electrice
- autovehicule care aparțin veteranilor de război sau care aparțin văduvelor acestora
- autovehicule care aparțin persoanelor cu handicap sau care transportă o persoană cu handicap
- autovehicule care sunt folosite în intervențiile pentru situații de urgență
- autovehiculele care sunt deținute de către Ministerul Educației și de către Ministerul Tineretului și Sporturilor
- autovehiculele istorice definite conform legislației în vigoare
- autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă
Dintre categoriile menționate mai sus, următoarele vor fi acum supuse plății impozitului auto:
- Autovehiculele instituțiilor educaționale
- Autovehiculele destinate transportului de stupi
- Autovehiculele destinate folosirii in intervențiile pentru situații de urgență
- Autovehiculele electrice
- Autovehiculele second-hand înregistrate ca stoc de marfă
Cum se calculează în prezent impozitul auto?
În prezent, impozitul auto din România ține cont de un singur criteriu, și anume, de capacitatea cilindrică a motorului. Există mai multe intervale stabilite de categorii de autovehicule, în funcție de capacitatea cilindrică, după cum urmează:
- Capacitate cilindrică până la 1 600 cm3: 10 lei/200 cm3
- Capacitate cilindrică între 1 601 cm3 și 2 000 cm3: 28 lei/200 cm3
- Capacitate cilindrică între 2 001 cm3 și 2 600 cm3: 107 lei/200 cm3
- Capacitate cilindrică între 2 601 cm3 și 3 000 cm3: 215 lei/200 cm3
- Capacitate cilindrică peste 3 001 cm3: 434 lei/200 cm3
De asemenea, aceste valori pot fi majorate, respectiv reduse (dacă impozitul auto este achitat până în data de 31 martie a anului în curs), în funcție de județ, după cum urmează:
- ALBA: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- ARAD: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 5%
- ARGEȘ: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- BACĂU: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- BIHOR: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- BISTRIȚA-NĂSĂUD: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- BOTOȘANI: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- BRAȘOV: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 5%
- BRĂILA: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 5%
- BUCUREȘTI: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- BUZĂU: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- CARAȘ-SEVERIN: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- CĂLĂRAȘI: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- CLUJ: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- CONSTANȚA: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- COVASNA: Majorare 0-16.05% și reducere până în 31 martie de 5-10%
- DÂMBOVIȚA: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- DOLJ: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- GALAȚI: Majorare 3.98% și reducere până în 31 martie de 10%
- GIURGIU: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- GORJ: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- HUNEDOARA: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- IALOMIȚA: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- IAȘI: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 5%
- MARAMUREȘ: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- MEHEDINȚI: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- MUREȘ: Majorare 4% și reducere până în 31 martie de 10%
- NEAMȚ: Majorare 0-16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- OLT: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- PRAHOVA: Majorare 0-16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- SATU MARE: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- SĂLAJ: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 5%
- SIBIU: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- SUCEAVA: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- TELEORMAN: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- TIMIȘ: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- TULCEA: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
- VASLUI: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- VÂLCEA: Majorare 0% și reducere până în 31 martie de 10%
- VRANCEA: Majorare 16.05% și reducere până în 31 martie de 10%
Reducerea este valabilă până în 31 martie 2026.
La ce trebuie să se aștepte șoferii începând cu 2026?
Conform ultimelor modificări legislative în materie de fiscalitate adoptate de Guvern, începând cu anul 2026 se introduce norma de poluare, fiind invocat principiul ”poluatorul plătește”.
Sunt prevăzute șase grupe de cilindree, iar calculul impozitului se face prin înmulțirea unei sume fixe aferente grupei cu o unitate standard luată ca fiind 200 cmc. Această sumă fixă variază și în funcție de norma de poluare.
Consiliile locale pot stabili niveluri diferite față de baza națională, așa că valorile impozitului pot să difere de la județ la județ.
Nu vor mai fi scutite de plata impozitului mașinile electrice, cuantumul stabilit fiind de 40 lei/an. La hibride, suma variază în funcție de cilindree, fiind de 16 lei pentru mașinile cu motor de sub 1,6 litri și de 76 lei pentru cele cu capacitate cuprinsă între 2001 și 2600 cm3.
La mașini pe benzină, normă Euro 6, impozitul crește cu câteva zeci de lei. Spre exemplu, la motor de 1 litru, impozitul crește de la 50, la 80 lei, iar la motor de 1,5 litri ajunge de la 80, la 132 lei. La mașinile cu motoare de 2 litri impozitul va fi de 251 lei (la norma Euro 6).
La mașinile cu motor termic, normă Euro 4 și motor de 1,5 litri, impozitul crește de la 80 lei, la 150 lei, iar dacă mașina este în intervalul Non Euro – Euro 3, impozitul va fi de 156 lei.
Pentru o mașină Euro 5 cu motor de 1,2 litri, impozitul anual urcă de la 60, la 106 lei, iar dacă motorul este de 1,6 litri, impozitul crește cu aproape 80%, spre 141 lei.
La mașini cu motoare mari, de peste 2.500 cm3, impozitul trece de 1.000 de lei.
Impozitul va fi mai mare, cu cât capacitatea cilindrică este mai mare, iar pentru autoturisme cu valoare de peste 375.000 lei, se aplică un supliment de 0,9% din suma care depășește acest prag.
Impact pe piață: schimbări în preferințele de cumpărare
Specialiștii anticipează că noile reguli vor reconfigura piața auto:
- Normele Euro devin criteriu decisiv la cumpărare.
- Interesul pentru hibride și motoarele mici va crește.
- Proprietarii de mașini vechi vor fi motivați să le vândă sau să le înlocuiască.
Practic, noile impozite pregătesc terenul pentru o tranziție accelerată spre vehicule mai eficiente și mai puțin poluante, iar restanțele la stat nu mai sunt doar o problemă de plată, ci și un obstacol în orice tranzacție auto.
Impozitul auto în 2026, o povară pentru proprietarii de mașini vechi
Noile reglementări vor avea un impact major asupra proprietarilor de mașini mai vechi și mai poluante (Non-Euro, Euro 1–3), în special cu motoare mici și medii. Aceștia, cu bugete reduse, pot resimți această măsură ca o povară financiară severă — mai ales dacă mașinile lor nu au alternative accesibile.
Există riscul ca unii să renunțe la mașini, dar fără stimulente suficiente pentru trecerea spre vehicule mai curate, acest efect ar putea să nu fie unul pozitiv imediat.
”Sunt implicații directe asupra cetățenilor care folosesc mașini vechi pentru a merge la muncă. Sunt implicații și asupra companiilor, care vor fi nevoite să își reînnoiască flota. Toate aceste lucruri înseamnă bani. În plus, rămâne o întrebare majora: ce va face statul cu banii colectati? E foarte important ca românii să vadă beneficiile directe ale acestor taxe. Dacă banii se duc într-o gaură neagră, iar oamenii nu simt niciun plus în infrastructură, în sănătate sau în calitatea aerului, atunci măsura își pierde complet din sensul ei moral și economic,” a explicat Veronica Duțu, expert fiscal și financiar, CEO al UnionContExpert.
Primăria Capitalei vrea o taxă exclusiv pentru șoferii care nu au mașinile înmatriculate în Capitală sau Ilfov
În paralel cu redactarea noilor reglementări fiscale, Primăria Municipiului București s-a gândit la introducerea unei taxe pentru șoferii care nu au mașinile înmatriculate în Capitală sau Ilfov. Inițiativa ar avea ca scop reducerea traficului și creșterea veniturilor la bugetul local, dar a atras criticile economiștilor, cel mai vocal fiind Bogdan Glăvan, director al Centrului de Economie Politică și Afaceri ”Murray Rothbard”.
Într-un text publicat pe Facebook, Bogdan Glăvan consideră că măsura este una socialistă și o compară cu pornirile virulente ale unora împotriva imigranților veniți la muncă în țară.
”Primăria Bucureștiului vrea să pună o taxă pe mașinile înmatriculate în afara Bucureștiului. Niște socialiști. Când stai să te gândești, ideea asta nu e departe de pornirile maniacale împotriva imigranților care «ne fură» locurile de muncă (de parcă ar fi mulți români dornici să călărească bicicleta cu rucsacul în spate). Și se aseamănă, cumva, cu politica ceaușistă de a-i ține la coadă pe cei care voiau «buletin de București»”, a scris profesorul Glăvan.
APIA critică noile modificări
Noile impozite au fost criticate de Asociația Producătorilor și Importatorilor de Automobile (APIA), cea mai importantă asociație a industriei auto din România. Printre argumente, APIA spunea că:
- este o diferență prea mică între impozitul aplicat mașinilor Euro 6 și celor din intervalul Non Euro – Euro 3
- diferențele de taxare între un vehicul Euro 6 și unul Euro 4 sunt minore și nu reflectă diferențele reale de performanță
- pentru o mașină Euro 6 de un an se va plăti același impozit ca pentru una de zece ani.
Economiștii critică virulent noile reglementări fiscale
Noile reglementări fiscale nu sunt văzute cu ochi buni de economiști, care susțin că majorarea taxelor și impozitelor va duce la creșterea evaziunii fiscale.
Profesorul Cristian Păun susține că majorarea impozitelor nu poate ține loc de reforme reale, pentru că ”a impune niște taxe mai mari nu reprezintă nici modernizarea României, nici reformarea României.”
Într-o reacție pe Facebook, profesorul Bogdan Glăvan susține că majorarea impozitelor ”subminează mobilitatea socială, urcarea în ierarhie, îmbunătățirea statutului social. Cine a făcut averi considerabile este primul interesat să pună bețe în roate celor care acum vor să prindă cheag.” ”Cine a devenit multimilionar sau miliardar nu vrea să-i vadă pe alții devenind milionari sau miliardari – în special dcă el/ea s-a îmbogățit prin PCR (pile, cunoștințe și relații) și nu ar rezista în competiție pe piața liberă”, a mai scris profesorul Glăvan.
Un alt economist, Adrian Negrescu, a susținut ”că taxele pentru o casă şi pentru o maşină fac cât un coş de cumpărături la hipermarket”, dar nu s-a ferit să-i critice pe politicieni, ”care au ascuns sub preş toate majorările astea, în ultimii ani, pe motive electorale”
