Inspecția Judiciară (IJ) a anunțat măsuri și a făcut o sinteză detaliată a activităților și verificărilor efectuate în legătură cu temele ridicate de investigația Recorder „Justiția Capturată”, apărută pe 9 decembrie 2025. În raportul prezentat, instituția precizează că o mare parte dintre aspectele semnalate au făcut, deja, obiectul unor controale, cercetări disciplinare sau hotărâri ale Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție (ÎCCJ), iar pentru restul vor fi declanșate verificări suplimentare.
Inspecția Judiciară a anunțat măsuri după investigația Recorder. DNA: sesizări, conflicte interne și apărarea reputației
În ceea ce privește Direcția Națională Anticorupție (DNA), raportul transmis de Inspecția Judiciară arată că au existat numeroase lucrări disciplinare și cereri de apărare a reputației profesionale, atât formulate de procurori, cât și împotriva acestora.
Printre cazurile analizate se numără: acuzații de comunicare neautorizată de informații din dosare către presă și manifestări publice cu tentă politică, respinse în final de instanțele disciplinare; cereri de apărare a reputației formulate de procurorul-șef al DNA, Marius Voineag, admise de CSM, care a constatat existența unor campanii publice de discreditare fără bază factuală; reclamații ale unor procurori privind presupuse imixtiuni ale conducerii DNA în dosare, respinse pe motiv că infirmarea soluțiilor este o atribuție legală a procurorului ierarhic superior.
Instanțele, sub lupa disciplinară: Cazul de la Curtea de Apel București
O parte consistentă a sintezei este dedicată activității unor judecători de la Curtea de Apel București, instanță indicată în materialul Recorder drept un punct-cheie al disfuncționalităților din justiție.
Inspecția Judiciară reamintește că: reorganizarea completurilor de judecată și riscul de prescripție în dosare complexe au fost analizate încă din 2022, concluzia fiind că deciziile colegiilor de conducere au avut caracter general și au respectat atribuțiile legale; mai multe acțiuni disciplinare împotriva judecătoarelor Daniela Panioglu și Alina-Nadia Guluțanu au fost admise inițial de CSM, cu sancțiuni severe (inclusiv excluderea din magistratură), dar ulterior au fost casate sau atenuate de ÎCCJ, care a invocat independența judecătorului, volumul excesiv de muncă sau vicii de procedură; unele fapte – precum întârzieri de ani de zile în soluționarea dosarelor, amânări repetate de pronunțare sau comportament neadecvat în sala de judecată – au fost confirmate factual, însă nu au întrunit, în final, toate condițiile legale pentru menținerea sancțiunilor maxime.
Întârzieri, prescripții și volumul de muncă
În legătură cu dosarele soluționate prin prescripție sau achitare, IJ subliniază că durata procedurilor este analizată constant prin controale de fond și tematice. Instituția monitorizează anual dosarele mai vechi de 8 ani la instanțe și de 5 ani la parchete, iar atunci când identifică disfuncționalități propune măsuri administrative sau disciplinare.
Totodată, IJ indică drept cauze recurente volumul foarte mare de activitate, lipsa de personal, fluctuația de magistrați și modificările legislative succesive.
Controale în derulare și criterii de evaluare
Inspecția Judiciară anunță că, în prezent, desfășoară controale tematice la mai multe curți de apel, tribunale și judecătorii din țară, selectate pe baza indicatorilor statistici de eficiență. Sunt analizate, printre altele: repartizarea aleatorie a cauzelor și continuitatea completurilor; durata medie de soluționare și întârzierile în redactarea hotărârilor; modul de funcționare a aplicațiilor informatice (ECRIS, Statis); resursele umane și materiale ale instanțelor.
Rapoartele rezultate sunt supuse aprobării CSM și publicate, ulterior, pe site-ul instituției.
„Persecuția judecătorilor incomozi”, contestată în raportul de la Inspecția Judiciară
Referitor la acuzațiile de persecuție a magistraților „incomozi”, în raportul prezentat Inspecția Judiciară afirmă că datele statistice publice contrazic existența unui astfel de fenomen sistemic. Instituția amintește și faptul că, potrivit noii Legi nr. 303/2022, unele abateri disciplinare din vechea legislație – inclusiv comportamentele din afara serviciului – nu mai pot face obiectul răspunderii disciplinare.
Inspecția Judiciară a anunțat ce urmează după ancheta Recorder
Inspecția Judiciară arată în raportul prezentat că, pentru aspectele semnalate de Recorder care nu au făcut până acum obiectul unor sesizări sau verificări, vor fi inițiate analize suplimentare, în limitele competențelor legale. Concluzia instituției este că multe dintre problemele prezentate în spațiul public sunt cunoscute și au fost deja evaluate, însă funcționarea sistemului judiciar rămâne marcată de presiuni structurale – în special suprasolicitarea instanțelor – care necesită soluții administrative și legislative, nu doar sancțiuni disciplinare.
CITIȚI ȘI: Inspecția Judiciară face verificări după ancheta Recorder
