Cititul se schimbă în era AI, cu o trecere de la citirea liniară tradițională a textelor, a cărților, la un model mai interactiv și mai eficient, axat pe utilizarea inteligenței artificiale pentru a procesa rapid informațiile. Cu toate acestea, au apărut riscuri pentru abilitățile de citire profundă.
Ceea ce face mai importantă ca niciodată dezvoltarea unei gândiri critice puternice, pentru a evalua conținutul generat de inteligența artificială. Cititul evoluează într-o abilitate care implică utilizarea inteligenței artificiale pentru sarcini precum rezumarea și analiza, bazându-se totodată pe evaluarea critică umană a rezultatelor inteligenței artificiale.
Potrivit ultimelor cercetări în evoluția tehnologiei si într-un asemenea domeniu „banal” precum cel al lecturilor, oamenii folosesc inteligența artificială pentru a rezuma texte lungi, a cere clarificări și a analiza informații mai rapid decât puteau înainte.
Astfel, s-a observat o trecere de la citirea liniară, la cea fragmentată. Respectiv, accentul se îndepărtează de citirea liniară, cuvânt cu cuvânt, la o abordare mai fragmentată și interactivă, în care utilizatorii trec de la o sursă la alta și interacționează cu informațiile prin intermediul inteligenței artificiale.
Consum în defavoarea profunzimii, în era AI
Astfel, cititul ar putea deveni mai puțin despre implicarea profundă și mai mult despre consumarea rapidă a unor cantități mari de informații cu ajutorul inteligenței artificiale.
Unii experți se tem că dependența tot mai mare de inteligența artificială pentru rezumate și răspunsuri rapide ar putea eroda capacitatea oamenilor de a se angaja într-o citire lentă, deliberată și profundă. În loc să consume doar informații, oamenii folosesc AI pentru a construi pe baza ideilor și a-și crea propriile perspective, transformând lectura dintr-o experiență izolată, într-o componentă a unui sistem de învățare mai amplu.
Dar…Se pare că apa și „fenomene” nu atât intelectuale, cât stranii să le spunem, potrivit The Conversation: inteligența artificială face ca cititul cărților să pară învechit. Mai mult, se pare că se pregătește furtuna perfectă pentru lectură. AI a apărut în momentul în care atât copiii, cât și adulții petreceau deja mai puțin timp citind cărți decât o făceau în trecutul nu foarte îndepărtat. Spre exemplu, un studiu recent arată că lectura de plăcere pe care o fac americanii a scăzut cu 40% de la începutul anilor 2000. În plus,tot ăn SUA, Evaluarea Națională a Progresului Educațional a raportat că numărul elevilor de clasa a patra care citesc pentru distracție aproape în fiecare zi a scăzut de la 53% în 1984 la 39% în 2022. Pentru elevii de clasa a opta? De la 35% în 1984 la 14% în 2023.
Sondajul National Literacy Trust din Marea Britanie din 2024 a arătat că doar unul din trei elevi cu vârste cuprinse între 8 și 18 ani a declarat că îi place să citească în timpul liber, o scădere de aproape 9 puncte procentuale față de anul precedent.
AI schimbă valorile
AI schimbă dramatic modul în care oamenii interacționează cu cărțile sau alte tipuri de scriere, fie că este folosită pentru cercetare sau cititul de plăcere. De fapt, inteligența artificială accelerează o schimbare continuă în valoarea pe care oamenii o acordă lecturii ca demers uman (acel consum în defavoarea profunzimii menționat mai sus).
Abilitățile de scriere ale AI au primit multă atenție. Dar cercetătorii și profesorii abia acum încep să vorbească despre capacitatea inteligenței artificiale de a „citi” seturi masive de date înainte de a produce rezumate, analize sau comparații de cărți, eseuri și articole.
Trebuie să citești un roman pentru cursuri? În zilele noastre, s-ar putea să te descurci parcurgând rapid un rezumat al intrigii și temelor cheie generat de inteligența artificială. O posibilitate care subminează motivația oamenilor de a citi singuri.
