În mai puțin de un an, Senatul României a cheltuit pe produse de protocol de lux suma de 283 146,3 de euro fără TVA. În ciuda caracterului public al fondurilor, toate achizițiile au fost făcute fără licitație, prin încredințare directă, către o singură firmă, 12 DAV Avenue SRL, cu sediul într-un apartament din Ilfov. Administratorul firmei, Alina Valentina Dinu, apare etichetată în mesajul electoral al lui Cătălin Marian Militaru, un fost membru PMP cu antecedente penale.
12 DAV Avenue SRL, o firmă abonată la banul public
Înființată în martie 2012, cu sediul inițial în Sectorul 3 al Capitalei, firma 12 DAV Avenue SRL s-a mutat într-un complex rezidențial de apartamente din Voluntari. Înainte de contractele bănoase cu Senatul României, exceptând bilanțurile depuse în anii 2019 și 2023, cifra de afaceri nu depășea 500 000 de lei. Între iunie 2024 și aprilie 2025, ca urmare a contractelor încheiate cu Senatul României, câștigurile firmei au explodat: 1 626 796 lei cifră de afaceri și 1 020 111 lei profit!
Întrebat cum a ales această firmă și de ce a cumpărat toate obiecte de la același furnizor și doar prin încredințări directe, Senatul a precizat că firma ”a fost selectată datorită necesității achiziției de produse personalizate, în concordanță cu standardele protocolare specifice”.
Un controversat membru PMP din cercul Alinei Dinu
Numele Alinei Dinu, persoana care conduce firma, apare și pe site-ul firmei de îmbrăcăminte Bigotti, de unde și unele conexiuni și relații pe care ea le are, unele la cel mai înalt nivel.
În anul 2020, Alina Dinu apare etichetată într-un text cu iz electoral al lui Cătălin Marian Militaru, activist civic și antreprenor, fost candidat la alegerile parlamentare din partea Partidului Mișcarea Populară (PMP).
Cătălin Militaru nu este un nume nou pe scena politică dâmbovițeană. Conform declarațiilor de avere și interese depuse pe site-ul ANI, a fost inițial prim-vicepreședintele PD-L Sector 2 și consilier la cabinetul unui secretar de stat în guvernul Boc.
După fuziunea PD-L cu PNL, Cătălin Militaru s-a înscris în Partidul Mișcarea Populară și a candidat la alegerile locale din 2016, în urma cărora obține un mandat de consilier local la Primăria Sectorului 2. A încercat să obțină și un mandat de deputat în același an, dar fără succes.
Anul 2019 îl găsește pe Cătălin Militaru la Primăria Municipiului București, unde, în calitate de consilier general PMP, a votat bugetele companiilor municipale înființate de Gabriela Firea. Un an mai târziu a candidat la toate rândurile de alegeri, dar a obținut un mandat de consilier general la Primăria Municipiului București. La finalul anului, conform unui articol publicat pe site-ul Clubului Feroviar, Consiliul General al Municipiului București l-a validat în noua AGA a STB. Același articol face și o scurtă descriere a noului membru:
”Marian-Cătălin Militaru (PMP) este de profesie jurist, cu diplomă de Master în Managementul informației de interes național. În vârstă de 42 de ani, el este președintele organizației Sectorul 2 a Partidului Mișcarea Populară, vicepreşedinte PMP Bucureşti și consilier general – CGMB.
A fost consilier local în cadrul Consiliului Local al Primăriei Sector 2 și a deținut diverse funcții de conducere sau execuție în cadrul Companiei Naționale Poșta Română. A ocupat funcția de administrator in companii precum Enel Energie S.A., Conpet S.A., ElectricaServ, Regia Autonomă de Transport București.”
În 2021 apar primele probleme de ordin penal, fiind acuzat pentru trafic de influență și arestat pentru 30 de zile. Dosarul în care a fost reținuți are legătură cu amplasarea unor panouri publicitare din Sectorul 2. Potrivit anchetatorilor, el ar fi încercat să-l determine pe primarul Sectorului 2, Radu Mihaiu (USR), să aprobe amplasarea a 50 până la 100 de panouri publicitare, promițându-i în schimb sprijin politic.
În 2024, Cătălin Militaru cerea cetățenilor din Sectorul 2 să nu ”gireze un impostor securist”, descriind ”Alianța Dreapta Unită” ca fiind ”cea mai urâtă față a neocomunismului.” În replică, PMP a reafirmat sprijinul pentru Radu Mihaiu și a precizat că-l va acționa în instanță.
PRECIZĂRI: Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
