Autoritatea de Supraveghere Financiară – o gaură neagră a adevărului

Cu toate că nu s-a uscat încă bine cerneala pe articolele și comunicatele promovate de către conducerea ASF, de prezentare a perfomanței fabuloase a fondurilor de pensii private, ne aflăm într-o nouă campanie de presă, care susține exact contrariul, respectiv o perfomanță dezastruoasă a fondurilor de pensii private.

Până inclusiv în luna Aprile a anului curent, conducerea ASF ne inunda în comunicate, care mai de care mai fanteziste și creative, referitoare la excepționalele performanțe ale fondurilor de pensii private, obținute în mandatul lor.

Acum, cu girul acelorași personaje, aflăm din publicațiile cu specific economic, faptul că situația nu numai că nu este una fabuloasă, ci ne confruntăm cu un mic dezastru: “4,97 miliarde de lei, scăderea înregistrată de către fondurile de pensii private după turul unu al alegerilor” sau “Pilonul doi de pensii pierde aproape 1 miliard de euro pe săptămână”.

Fondurile de pensii private, ce s-a întâmplat după ,,desființarea” supravegherii ASF

Bineînțeles, întreaga narativă este concentrată acum în jurul subiectului zilei, respectiv cel al alegerilor prezidențiale. Dezastru în portofoliile fondurilor de pensii pentru că… turu’ unu! Putem presupune că dezastrul se circumstanțiază la turul unu bis din 2025, de fapt, pentru ca după turul 1, jumate din turul 2 și anularea din 2024, totul era prezentat ca fiind la superlativ.

Totuși, inainte “să ne ducem pe fentă” poate ca ar fi mai ințelept să analizăm, barem pe diagonală, atăt evenimentele, cât și datele reale.

Așa cum a fost deja prezentat în spațiul public, prin divulgările publice, conducerea ASF a desființat, aproximativ la jumatatea anului 2024, ce mai rămăsese din activitatea de supravgehere reală a fondurilor de pensii private, iar consecințele nu au întârziat să apară.

Dacă analizăm datele fondurilor de pensii publicate de către ASF (https://asfromania.ro/ro/a/1905/linkuri-date-statistice), observăm că după această desființare, creșterea valorii unității de fond s-a oprit brusc, rata de rentabilitate a sistemului de pensii înregistrând o prăbușire abruptă. Dacă pentru prima jumătate a anului 2024 (ian. 2024-iun. 2024), pilonul 2 de pensii administrat privat a înregistrat o rentabilitate medie ponderată de aproximativ 6,6%, pentru cea de-a doua jumătate a anului 2024 (iul. 2024 – dec. 2024), respectiv de la data desființării supravegherii sistemului de către conducerea ASF și până la sfarșitul anului, rata de rentabilitate a sistemului obligatoriu de pensii a fost de aproximativ –2,3%. Cu alte cuvinte, în cursul aceluiași an, în aceleași condiții de piață, atâta timp cât conducerea ASF încă lasă salariații să-și desfășoare activitatea conform obligațiilor legale, participanții au câștigat în prima jumătate de an aprox. 6,6% din investirea sumelor ce le aparțin. Ca o coincidență nefericită, după desființarea structurii de specialitate a ASF (ultima piedică rămasă) și preluarea frâielor în propriile mâini de către conducerea ASF în frunte cu domnu’ Dan (Armeanu – vicepreședinte responsabil de piața pensiilor private), participanții au pierdut, începând cu acea dată, 2,3% din sumele ce le aparțin, în doar 6 luni de zile. Totul în valoare nominală, bineînțeles. Dacă adăugăm și rata inflației, pierderea reală suferită de cetățeni este bineînțeles mai mare.

Astfel tabloul real este destul de clar: în același an, în aceleași condiții de piață, în două perioade de timp similare a câte 6 luni fiecare, rata de rentabilitate a fost  de 6,6% cu supraveghere și -2,3% făra supraveghere.

Raportând această pierdere de aprox. 2,3%, la suma de aprox. 150 mld lei, total active ale pilonului doi, observăm că pierderea suferită de cetățeni în a doua jumătate a anului 2024, reprezintă aprox. 3,45 miliarde de lei. Deși dramatic, pănă aici nimic suprinzător din punct de vedere tehnic, ci doar o consecință predictibilă a deciziilor și acțiunilor competenților specialiști din conducerea ASF. Nimic surprinzător nici în atitudinea conducerii ASF în raport cu aceste pierderi, care a facut ce știe ea mai bine, respectiv să ascundă adevarul și să mintă poporul. La momentul respectiv, am tratat acest subiect în încercarea de a clarifica anumite aspecte ale marketing-ului înșelător practicat de către conducerea ASF:

https://oficiuldestiri.ro/pamantul-catre-planeta-asf

Cu toate că acțiunile lor au facilitat pierderea a aprox. 3,45 miliarde de lei din banii cetățenilor în doar 6 luni, tot ce a putut face conducerea ASF în raport cu situația a fost o lauda de sine, prezentată sub forma unui marketing înșelător al rezultatelor financiare ale fondurilor de pensii private, foarte departe de prevederile legale în materie. S-au depus eforturi deosebite pentru ascunderea situației reale, iar acum, în mod convenabil pentru persoanele cu adevarat responsabile de situația îngrijorătoare a sistemului de pensii private, vedem încercarea de a pune toate pierderile suferite de noi, participanții acestor fonduri, pe seama “instabilității politice” și a “creșterii dobânzilor” , respectiv a scăderii prețurilor de piață ale titlurilor de stat. Este oare adevărat?

Dacă analizăm datele reale, cu siguranță nu scăderea prețurilor titlurilor de stat este responsabilă pentru pierderea de 3,45 mld. de lei înregistrată de cetățeni în a doua jumătate a anului 2024.

În ceea ce privește “instabilitatea politică”, generată de “turul 1”, conform graficelor de tranzacționare ale titlurilor de stat românești cu scadența la 2, 3, 4 și 5 ani (eșanțion relevant) se observă că prăbuțirea majoră a acestora a survenit anterior lunii aprilie 2025, respectiv pentru toate în datele de 26 și 27 martie 2025, nu după turul 1 bis. și nicidecum în a doua jumătate a anului 2024. După data de 4 mai 2025 observăm o scădere relativ redusă în raport cu cea din 26 martie 2025 a titlurilor de stat cu scadența la 2, 3 si 4 ani.

Titlurile de stat, o analiză a datelor reale

De ce sunt aceste date relevante în speța în cauză? Pentru că dacă titlurile de stat au suferit cea mai mare scădere în datele de 26 si 27 martie (6% – 8%) și dacă activele fondurilor de pensii trebuie evaluate, conform legislației, la valoarea de piață, rezultă că cele mai mari pierderi din fondurile de pensii private suferite din deținerile de titluri de stat, trebuie să fi fost înregistrate, conform legislației, în datele de 27 și 28 martie, respectiv anterior sfârșitului lunii martie 2025.

Eh, partea cu adevărat interesantă abia acum începe, pentru că în aceste date regăsim și adevărul care ne ridică părul: rata de rentabilitate medie ponderată la nivelul pilonului 2, pentru luna martie 2025 este aproape ZERO, mai exact, -0,04%. Sigur, această rată indicăa înregistrarea de pierderi din banii participanților și în luna martie 2025, dar dimensiunea lor, în raport cu evoluția prețului titlurilor de stat din aceeași lună, lasă loc de doar două posibilități:

1. Ori prăbușirea prețurilor titlurilor de stat are o influență reală neglijabilă în portofoliile fondurilor de pensii private
2. Ori valoarea raportată a activelor fodurilor de pensii nu reflectă valoarea reală a acestora

În ceea ce privește posibilitatea nr. 1, având în vedere faptul că la data de 31.03.2025, conform datelor oficiale publicate de catre ASF (https://asfromania.ro/ro/a/1905/linkuri-date-statistice), deținerile de titluri de stat, reprezentau 67,56% din activele pilonului 2, putem trage concluzia că această posibilitate este una extrem de improbabilă.

În ceea ce privește posibilitatea nr. 2, conform acelorași date oficiale, regăsim și evoluția valorii înregistrate în portofoliu a acestor dețineri de titluri de stat de la o lună la alta, unde observăm, în loc de scădere, o creștere de 2,5 miliarde lei în luna martie 2025, de la 105 mld. lei la finalul lunii februarie 2025, la 107 mld. lei la finalul lunii martie 2025.

Având în vedere faptul că din aceleași date oficiale publicate de către ASF, contribuțiile virate în luna martie de către cetățeni în pilonul 2 reprezinta 1,8 mld lei, rezultă faptul că aprecierea de 2,5 mld. de lei a portofoliului de titluri de stat, este generată cel puțin în parte de aprecierea valorii titlurilor de stat (chiar dacă s-ar fi investit imediat și integral contibușiile încasate în luna martie, în titluri de stat, lucru improbabil în intervalul 22-31 martie, tot nu acoperă creșterea de 2.5 mld). Cu toate acestea, știm cu certitudine că în datele de 26 și 27 martie titlurile de stat s-au depreciat cu valori între 6 și 8 la suta în funcție de scadențe, deci cu aprox. 7 mld. lei pe medie la nivelul pilonului 2, raportat la valoarea deținerilor.

Pe cale de consecință, analizând evoluția prețului de piața titlurilor de stat, în raport cu valorile înregistrate în portofoliile fondurilor de pensii private, regăsim în luna martie 2025 un ecart între realitate și valorile publicate de ASF de aprox. 9,5 mld lei, respectiv în loc de o depreciere a valorii înregistrate pe acestă clasă de active cu aprox. 7 mld. lei, cum ar reieși din prețul de piață, regăsim o apreciere a valorii cu 2,5 mld lei.

Astfel, dacă doar în cazul unei singure clase de active, la o analiză pe diagonală a puținelor date publice disponibile, regăsim o diferență de valoare de 9.5 mld. lei cu semnul întrebării, cât de mare este de fapt dimensiunea problemei? Mai este ceva real? Greu de spus… Ce știm cu certitudine este faptul că răspunsurile va trebui să le găsim singuri fiecare dintre noi, deoarece din ceea ce se poate observa, conducerea ASF a înlocuit activitatea de supraveghere a fondurilor de pensii private cu propaganda.

Catalin Ionescu

Cătălin Ionescu este specialist în evaluarea riscurilor și pensii private, cu o experiență de peste 20 de ani în domeniul actuarial. A activat în cadrul Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), unde a contribuit la dezvoltarea politicilor de reglementare pentru Pilonul II și III.Pe 28 martie 2025, Cătălin Ionescu se alătură echipe redacționale Oficiul de Știri cu misiunea de a analiza sistemul financiar-bancar „în spatele cortinei” și de a decripta jocurile de culise din piața pensiilor private.

Citește mai mult