Observăm în ultima vreme prezentarea aproape obsesivă de către ASF a excelentei performanțe a fondurilor de pensii private, prin metode din ce în ce mai năstrușnice, inspirate din “epoca de aur”, pe principiul recoltei la hectar și al cincinalului în patru ani și jumatate. În ultima perioadă, consiliul ASF, cu basca-n suflet, depune toate diligențele pentru a ne convinge că epoca de aur a pensiilor private se desfășoară chiar în acest moment, în fața privirilor noastre (prea mărunți pentru a înțelege măreția).
În demersurile necontenite de a arăta cum crește porumbu’ cât casa, dibacii cârmaci au fost nevoiți a lăsa de-o parte constrângerile legale ce guvernează prezentarea performanței fondurilor de pensii private și se îndreaptă curajosi către noi teritorii unde nimeni nu a mai ajuns vreodată – ASF Enterprise. Observăm cu stupoare cum, mai nou, în comunicatele ASF, preluate chiar și de către primul ministru, performanța fondurilor de pensii private nu se mai măsoară conform prevederilor legale aplicabile și a practicilor internaționale în domeniu, ci se măsoară exclusiv conform bunelor practici de pe planeta consiliului ASF.
Ni se repetă obsesiv performanța incredibilă a fondurilor de pensii private, datorată ințeleptei lor supravegheri bineînțeles, ce a făcut ca activele acestora sa creeeaaască fabulos cu 19/20/30% (depinde de comunicat), față de anul precedent.
Deși cifrele prezentate de ASF sunt remarcabile, înainte de a da fuga în Piața Constituției pentru a închina ode dibacilor cârmaci, este necesar să ne ancorăm un pic în realitatea planetei pământ.
În ideea că acest demers este unul de succes, tragem speranța că poate reușim să convingem și consiliul ASF să ne onoreze cu prezența, barem temporar în vizita, pe aceeași planetă.
Stimați membri ai consiliului ASF, când expuneți creșterea, de la un an la altul, a activelor fondurilor de pensii, nu prezentați performanța fondurilor de pensii private, ci ne arătați în fapt cât de mulți bani suntem obligați, noi participanții, să vă dăm în fiecare an. Când ne explicați că în această creștere constă reziliența sistemului de pensii, afirmați, în fapt, că această reziliență constă exclusiv în obligarea noastră (a participanților pilonului II) la plata lunară a unei cote din venit.
Foarte important de înțeles aici este faptul că această nouă metodă de prezentare a performanței, inventată de către dvs., este una în afara cadrului legal a cărui respectare este în supravegherea dvs. Motivul pentru care astfel de prezentări sunt strict interzise de cadrul legal aplicabil este acela că reprezintă o formă de promovare cu potențial înșelător. Întelegeți, domnilor?
Având în vedere faptul că protejarea resurselor financiare ale participanților pare a fi o noțiune abstractă, încă nedefinită pe planeta consiliului ASF, o să încerc să atrag atenția dvs. asupra acestor aspecte printr-un exemplu ipotetic mult mai aproape de înțelesul dvs, respectiv banii dvs.
Să presupunem că dvs, membrii consiliului ASF, sunteți obligați de către statul roman să-mi dați mie, în fiecare lună, salariul pe care îl obțineți pentru a vă asigura o pensie (nu specială, ci una comună). Să presupunem că, în acord cu realitatea tristă pe care o observăm, nu am nicio restricție în prezentarea performanței activitatii mele investiționale și voi folosi exact metoda folosită de dvs. în comunicatele oficiale. Astfel, în prima lună toate salariile dvs. ajung la mine, să zicem aproximativ o sută de mii de euro (ca să fim cat mai realiști și în ceea ce privește veniturile încasate). Să presupunem că investițiile mele în prima lună nu aduc niciun câștig și suma rămâne identică cu cea depusă, respectiv un activ de 100 mii euro. În a doua lună, din nou, toate salariile dvs. ajung la mine, deci încă o sută de mii de euro se adaugă la activ. Acum, în luna a doua am deja un activ de 200 mii euro. Primul lucru pe care îl fac după încasarea contribuțiilor din a doua lună este să vă comunic cât de bine merge investirea banilor dvs. În mod normal ar trebui sa spun ca n-am câștigat nimic, respectiv nu am decât banii pe care i-am luat (cu japca) de la dvs. și nici un leu în plus – rata de rentabilitate zero. O astfel de prezentare nu mă pune într-o lumină prea bună ca manager de investiții, așa că prefer să folosesc metoda dvs. de prezentare a performanței, respectiv: stimați membri ai consiliului ASF, activele pe care le am în administrare au crescut cu 100% față de luna anterioară!!! Păi cum? Păi simplu, luna trecută am avut o sută de mii de euro de la voi, iar luna asta v-am mai luat încă p-atât, așa că am două sute de mii în total. Rezultă că am o creștere de sută la sută de la o lună la alta. Sună altfel decât rata de rentabilitate zero, nu? Am produs ceva în plus față de ce am luat de la dvs? Nu, dar nu va spun asta, ci vă spun că a crescut activul cu sută la sută. Inventiv, nu?
Eh, acum haideți să vedem ce se întâmplă cu performanța prezentată după rețeta dvs. într-un scenariu în care va pierd banii de la o lună la alta. Să zicem că investesc banii dvs. în acele investiții private de capital pe care le promovați ca foarte bune pentru investirea banilor participanților, dar pe care bineînțeles le evitați în portofoliul propriu. Nicio problemă, salariile dvs. ajung la mine și le investesc eu integral în aceste instrumente grozave, pentru…diversificarea riscului! Să presupunem că în prima luna vă pierd deja jumătate din bani, așa că la sfarșitul lunii mai am doar 50 de mii de euro din cei 100 de mii pe care i-am încasat de la dvs. Nicio problemă, în a doua lună îmi intră încă 100 de mii de euro, salariile dvs. Astfel, în a doua lună am active în valoare de 150 de mii de euro. Bineînțeles, după încasarea salariilor dvs. din luna a doua, vă prezint performanța mea dupa rețeta dvs: valoarea actuală a activelor (150 de mii euro) – valoarea de la sfarșitul lunii anterioare (50 de mii euro), totul împărțit la valoarea finală a lunii anterioare (50 de mii euro). Astfel ne rezultă o creștere a activelor de…200%.
Recapitulare: când nu am pierdut nimic din banii dvs, creșterea activelor a fost de 100%, când v-am pierdut jumătate din bani în prima lună, creșterea activelor a fost de 200%, conform rețetei dvs de prezentare a performanței. Miracol! Pe metoda de măsurare a performanței promovată pe planeta consiliului ASF, cu cât vâ pierd mai mult din bani, cu atât performanța mea pare a fi mai mare!
Intelegeți acum, domnilor, de ce o astfel de prezentare este una înșelătoare și este interzisă de legislația aplicabilă? Înțelegeți de ce sunt necesare acele noțiuni elementare de matematică financiară pentru ocuparea unei funcții în consiliul ASF? Înțelegeți că nu din răutate v-au fost puse întrebările alea tehnice la care n-ați fost în stare să răspundeți la audierile de numire din comisia parlamentară?
Acum că am vazut efectele modului de măsurare a performanței pe planeta consiliului ASF, să revenim pe planeta pământ, în meandrele legislației aplicabile sistemului de pensii private, scrise de noi, slugile apolitice, cu mult înainte ca dvs. să fi ocupat aceste funcții în conducerea ASF.
Conform legislației aplicabile, performanța fondurilor de pensii private este măsurată de rata de rentabilitate a acestor fonduri, a cărei formulă de calcul este stabilită chiar prin Lege (teancul ala de hârtii cu care va face secretara vânt când mai apare un articol despre realitatea RCA).
Astfel, în “Raportul privind evoluția sistemului de pensii private în anul 2024”, publicat pe site-ul ASF printre multe alte cifre prăfuite ignorate de către dvs. (singurul mod în care mai scapă ceva util prin rapoartele ASF), regăsim “rata medie ponderată de rentabilitate a tuturor fondurilor de pensii administrate privat – 6,19% “(pilonul doi, cel în care contribuțiile obligatorii ale populației generează acele creșteri de active cu care vă lăudați ca realizare proprie). Aceasta este, conform legislației, o rată calculată pe ultimii 5 ani, anualizată. Respectiv reprezintă o rată medie anuală de rentabilitate obținută în ultimii cinci ani, la nivelul întregului sistem de pensii obligatoriu (inițial această rată era calculată pe un interval de doi ani în urmă, nu cinci, dar dat fiind faptul că după doi ani de mandat ai d-lui Armeanu lucrurile nu mai arătau așa grozav în această piață, distinsul specialist a modificat Legea și a extins intervalul retrospectiv la 5 ani pentru a-și compensa realizările cu cele obținute anterior venirii sale la conducerea ASF).
Astfel, conform datelor calculate în acord cu legislația aplicabilă, rata de rentabilitate la nivelul pilonului 2 a fost o medie anuală de aproximativ 6.19%, între anii 2020 si 2024. Cum o cifra în izolare nu spune mare lucru, pentru a înțelege performanța reală a acestor fonduri este necesară analizarea acestei rate de rentabilitate în context.
Contextul este bineînțeles cel al indicatorilor macroeconomici la nivel național, publicați de către Institutul Național de Statistică, unde regăsim rata inflației prețurilor de consum începând cu anul 1971:
https://insse.ro/cms/ro/content/ipc%E2%80%93serie-de-date-anuala
Astfel, putem observa că, în perioada 2020 -2024, rata inflației a fost după cum urmează: 2.6% în 2020, 5.1% în 2021, 13.8% în 2022, 10.4% în 2023 și 5.6% în 2024. Astfel valoarea medie anuală a ratei inflației în intervalul în cauză este de 7.5%.
Comparând rata medie de rentabilitate anuală a sistemului de pensii administrate privat, obținută pe ultimii 5 ani (6,19%), cu rata medie a inflației anuale pe același interval (7.5%), observăm că 6.19% este mai mic decât 7.5%. Acest fapt ne spune că rentabilitatea obținută la nivelul sistemului de pensii obligatoriu se situează sub rata inflației, cel puțin în ultimii 5 ani. Ce înseamnă asta? Înseamnă că rata reală de rentabilitate anuală a Sistemului este una NEGATIVĂ, respectiv -1.31%, medie anuală.
Cu alte cuvinte, noi, participanții pilonului II am pierdut pe medie 1.31% anual, din valoarea reală a banilor depuși în fondurile de pensii administrate privat, respectiv aproximativ 6.55% cumulat pe intervalul celor 5 ani (2020-2024). Ce înseamnă această rată reală de rentabilitate negativă, domnilor membri ai consiliului ASF? Însemnă că dacă în 2020, cu banii depuși în fondul de pensii în acest interval, puteam să cumpărăm un ou întreg, acum în 2025, cu banii depuși și fructificați în fondul de pensii în respectivul interval de timp nu putem cumpăra decât 93% din oul în cauză. Cu alte cuvinte, în termeni reali suntem în pierdere. Nu tu câștiguri fabuloase, nu tu câștiguri modeste, nu tu câștiguri zero, ci …pierdere.
Daca extrapolăm (în regim de dobândă simplă) situația observată în ultimii 5 ani, la un orizont mediu de contributivitate al unui cetățean (40 de ani), observăm faptul că din oul respectiv nu mai râmăne nici jumătate.
Bineînțeles, pe planeta pământ, o astfel de situație nu este câtuși de puțin una cu care să ne putem lăuda. Pe planeta pământ, existența unor cunostințe minime de matematică financiară, obligatorii pentru ocuparea unei funcții în cadrul consiliului ASF, ne-ar face să realizăm că rolul consiliului ASF nu este acela de promovare a unor forme de marketing înșelător, nici de a ne lăuda cum crește porumbul cât casa din banii pe care cetățenii sunt obligați să îi vireze în fonduri, ci de a realiza barem aceste calcule minimale extrem de simple și de a lua măsurile necesare ce se impun, în vederea remedierii situației și evitării rezultatului probabil al trend-ului actual.
Totodată, rolul ASF ar fi să vegheze la respectarea Legii și la sancționarea unor astfel de forme de prezentare înșelătoare a performanței, nu de încurajare a acestor practici.
Înțelegeți, domnilor?
Dacă da, puteți sa va întoarceți la rutina dvs. zilnică de anchetare și cercetare a avertizorilor de integritate, dacă nu, recitiți până se sedimentează bine.
Cu deosebită stimă și îndoit de respect,
Al dvs. ghimpe în coaste,
Actuar,
Participant al unui fond de pensii administrat privat,
Cătălin Ionescu
PS: Exclud din monologul de mai sus adresat consiliului ASF pe dl Ovidiu Wlassopol, singurul membru al consiliului ASF care a încercat, fara success, ca și mine, să convingă de-a lungul timpului board-ul Autorității să revină, barem în vizita, pe planeta pământ.
