Aurul a fost întotdeauna considerat un activ de „refugiu” sigur. Din punct de vedere istoric, acesta tinde să aibă performanțe bune în perioadele de dificultăți economice sau inflație ridicată. La fel și argintul, spun analiștii pieței.
Spre deosebire de bani, aurul este un activ real, tangibil, care nu depinde de bonitatea vreunui guvern sau instituție.
În ultimii ani, inflația a rămas stagnantă în multe economii majore. Băncile centrale, inclusiv RBI a Indiei, au răspuns cu creșteri ale ratelor dobânzii – dar inflația nu s-a „răcit” complet. Între timp, piețele de capital au înregistrat fluctuații bruște din cauza incertitudinii globale.
Aurul a făcut în liniște ceea ce știe cel mai bine – să-și păstreze puterea de cumpărare. Prețul său a crescut constant, oferind investitorilor nu doar stabilitate, ci și randamente reale pozitive atunci când este ajustat pentru inflație, notează iNRI Insights pe LinkedIn.
Un alt punct adesea trecut cu vederea: băncile centrale din întreaga lume, inclusiv cea a Indiei, și-au mărit rezervele de aur. Acesta este un semnal clar de încredere în valoarea durabilă a aurului ca o protecție împotriva riscului valutar și a instabilității economice.
Aurul fură scena, dar argintul e cu dublu avantaj
În timp ce aurul fură lumina reflectoarelor, argintul a recuperat rapid decalajul – și pe bună dreptate. Argintul nu este doar un metal prețios; este și un metal industrial. Este utilizat în electronică, panouri solare, baterii și vehicule electrice – sectoare despre care se așteaptă să crească exponențial în următorul deceniu.
Acest lucru conferă argintului un avantaj dublu unic. Beneficiază de aceeași cerere de „refugiu sigur” ca și aurul în perioadele incerte, dar participă și la povestea creșterii industriale. Atunci când economiile își revin, argintul înregistrează adesea creșteri de preț mai accentuate decât aurul datorită cererii industriale.
Pe termen lung, volatilitatea argintului poate fi mai mare, dar la fel și randamentele sale potențiale. Pentru investitorii care doresc să echilibreze siguranța cu creșterea, argintul oferă o cale de mijloc interesantă.
Deși deținerea de aur sau argint fizic are un aspect atractiv emoțional, vine și cu provocări – depozitare, preocupări legate de puritate și probleme de lichiditate. Pentru investitorii moderni, fondurile de aur și argint (sau ETF-uri) oferă o modalitate mult mai convenabilă și transparentă de a obține expunere la aceste metale.
Aur și argint – Argumente macroeconomice actuale
Mediul macroeconomic actual consolidează și mai mult argumentele pentru metalele prețioase. Economia globală se confruntă cu o combinație dificilă: niveluri ridicate ale datoriilor, creștere moderată, riscuri inflaționiste persistente și tensiuni geopolitice în mai multe regiuni sunt condiții în care metalele prețioase prosperă de obicei.
În era criptomonedelor, a acțiunilor bazate pe inteligență artificială și a pariurilor cu creștere rapidă, aurul și argintul pot părea demodate. Dar investițiile inteligente nu înseamnă urmărirea tendințelor – ci construirea unui portofoliu care să reziste tuturor anotimpurilor. Metalele prețioase aduc acest echilibru.
Nu promit randamente rapide, dar promit rezistență. Când acțiunile se poticnesc, ele își mențin poziția. Când inflația erodează veniturile fixe, ele protejează puterea de cumpărare.
Ca investitori, obiectivul nu este doar creșterea averii, ci menținerea ei. Și puține active au rezistat testului timpului precum aurul și argintul.
Așadar, dacă nu v-ați revizuit alocarea activelor recent, acum ar putea fi momentul potrivit. Luați în considerare adăugarea de fonduri de aur sau argint în portofoliul dvs. – nu sunt doar metale, spun analiștii. Sunt o protecție împotriva riscurilor, un diversificator și un pilon discret al solidității financiare, conchide iINRI Insights.
