Adrian Cioroianu, profesor de istorie, fost ministru al Afacerilor Externe, a analizat, pentru Oficiul de Știri, prima dezbatere pentru alegerile prezidențiale. Profesorul Cioroianu a remarcat că Nicușor Dan nu a răspuns ce ar face dacă situația tensionată de la graniță ar obliga președintele să acționeze rapid, dar nici contracandidații săi nu au intervenit.
Laurențiu Mușoiu / Oficiul de Știri: Cum ați descrie dezbaterea pentru alegerile prezidențiale la care ați participat? Ce teme au fost omise? Cine a ieșit învingător, în opinia dumneavoastră?
Adrian Cioroianu: A fost o dezbatere necesară din multe puncte de vedere. Pe de o parte, pentru că n-au mai avut loc de zece ani, astfel de dezbateri; în al doilea rând, pentru faptul că e totuși dreptul alegătorului să vadă maniera în care candidații își leagă ideile și sigur, problema a fost că n-au participat decât trei dintre candidații invitați. Doi au preferat să nu participe. Aceasta a fost strategia lor de campanie și nu pot să o comentez, dacă asta a fost alegerea lor.
Ca subiecte, sigur că în virtutea faptului că președintele lucrează mai mult cu politica externă decât cu cea internă, mă bucuram dacă erau mai multe discuții pe subiecte de politică externă, despre amenințări la securiatate sau despre Republica Moldova. Dar în același timp, îmi dau seama că întotdeauna subiectele cele mai comerciale pentru public sunt cele de politică internă. S-a discutat destul de mult de București din simplul motiv că Nicușor Dan, unul dintre candidați venea din postura de primar și asta a făcut să se discute din punctul meu de vedere cam mult despre București, pentru că telespectatorii de aseară nu erau numai din București. Erau și din Baia Mare, erau și din Vaslui și așa mai departe.
L.M.: A semănat mai mult cu o dezbatere pentru alegeri locale?
A.C.: Da, nu neapărat alegeri locale, dar s-a vorbit mult și despre trecut, adică domnul Nicușor Dan a venit cu subiecte poate reale. Dar astea din perioada de acum 25 de ani. E mai delicat. Chiar dacă putea să aibă dreptate sau să nu fi avut dreptate, deja nu mai contează, pentru că oricum era o problemă foarte veche. Și mai ales în contextul în care noi cu toții suntem tentați să aducem la vot tinerii, pentru că acolo e categoria nevralgică. Vă dați seama că tinerii habar nu aveau ce e BTT-ul sau povești de acestea cu proprietăți după 1990. Câți dintre votanții tineri știu că domnul Crin Antonescu a fost ministru? Cred că au uitat mulți din generația noastră.
Și în fine, câștigători, cred că totuși, cei care au marcat puncte au fost Nicușor Dan și Crin Antonescu, ei fiind de fapt și principalii contracandidați unul altuia. Doamna Lasconi s-a luptat în stilul dânsei caracteristic, dar în același timp are o șansă ceva mai redusă de a intra în turul doi. Cred eu. E doar o opinie personală, iar asta a făcut ca lupta să se concentrze pe acest schimb de replici între domnul Nicușor Dan și domnul Antonescu și cred că fiecare punctează într-un fel la nivelul propriilor sale tabere. Acum nu e clar cum o fi la nivelul nehotărâților.
L.M.: Ca ministru de Externe, cine vi se pare că pe probleme de externe a răspuns cel mai ferm și cine s-a încurcat în răspunsuri?
A.C.: Nu! Fiecare a răspuns în fișa proprie, n-au intrat în detalii și n-aș putea spune cine a vorbit mai bine, unul decât altul, doar că ce m-a surprins e că niciunul nu a trimis săgeți la adresa partidelor care lipseau de la dezbatere. Poate să fie așa, dintr-o eleganță maximă de n-au vrut să vorbească de cineva care nu era de față. Dar m-ar cam mira! Adică în politică genul acesta de eleganță e mereu pusă sub urmărire, dacă există. Au fost întrebări de politică externă care îi puteau determina să vorbească despre persoanele care îl susțin pe domnul Simion și care au poziții uneori contrare interesului național sau ceea ce considerăm așa în majoritate că ar fi interesul național. Ori au răspuns corect, dar nu a dezvoltat niciunul. Eu am pus o întrebare domnului Nicușor Dan – Cum ar reacționa ca președinte în cazul unui război din Republica Moldova, al unei crize parlamentare, dat fiind că Republica Moldova are alegeri parlamentare în septembrie – și l-am întrebat cum ar reacționa dânsul acuzat mereu că se mișcă greu, în cazul în care Rusia ar provoca o criză parlamentară în Republica Moldova. Nu a răspuns. Dar curios e că niciunul din ceilați nu s-au băgat. Niciunul nu i-a luat ideea să îl suplinească, de unde rezultă că există totuși, o reținere a candidaților față de acest gen de subiecte pe care le consideră mai delicate.
L.M.: Par cei trei candidați care au rămas aseară la dezbateri, resemnați sau au acceptat ideea că unul dintre ei se va lupta sigur în turul doi cu George Simion?
A.C.: Da, e o întrebare bună. Nu-mi dau seama. Nu știu dacă e vorba de resemnare într-un fel sau altul, cât e vorba de rezultatele sondajelor, dacă nu toate, îl consideră pe domnul Simion ca având prima șansă în turul doi și apoi unul dintre cei doi domni de aseară. Deci poate de aici pleacă. Nu știu dacă e resemnare sau nu. Până la urmă, asta depinde de staful lor de campanie și de cum văd ei competiția. Poate dau informații pe care în mod evident nu le dau pe toate, dar una peste alta au fost destul de precauți și oricum, dat fiind că mergeau toți cam pe același culoar să zicem proeuropean, poate asta i-a făcut să polemizeze mai mult între ei.
