Președintele SUA, Donald Trump, are ochii ațintiți spre spre Groenlanda cea bogată în minerale, dar ce resurse naturale are aceasta de fapt?
Se crede că Groenlanda se află pe rezerve mari de petrol și gaze naturale. Se spune, de asemenea, că găzduiește marea majoritate a materiilor prime considerate cruciale pentru electronică, energie verde și alte tehnologii strategice și militare – la care Trump a insistat pentru a asigura accesul Americii. În total, 25 din cele 34 de minerale considerate „materii prime critice” de către Comisia Europeană se găsesc în Groenlanda, inclusiv grafit, niobiu și titan, conform Studiului Geologic al Danemarcei și Groenlandei din 2023.
Importanța strategică a Groenlandei „nu este doar despre apărare”, a declarat senatorul Ted Cruz, un republican din Texas, la o audiere în Senat de anul trecut despre potențiala achiziție a Groenlandei, subliniind „vastele rezerve de elemente din pământuri rare” ale insulei. Harta Groenlandei prezintă anumite zăcăminte minerale. Punctele verzi din nord-vestul insulei reprezintă titanul, punctele mov din sud-vest reprezintă niobiul, un punct galben din sud-est reprezintă grafitul, iar punctele galbene din sud-vest reprezintă metalele din pământuri rare.
Trump a minimalizat uneori importanța acestor resurse, subliniind ceea ce susține că este o influență crescândă a Rusiei și Chinei în regiune pentru a-și justifica afirmațiile că SUA trebuie să „aibă” insula.
Groenlanda este în primul rând despre accesul la resurse
„Vreau Groenlanda pentru securitate – nu o vreau pentru nimic altceva”, a declarat el reporterilor la Forumul Economic Mondial de la Davos, miercuri, subliniind parțial dificultatea explorării în regiunea arctică. „Trebuie să te adâncești 7,6 metri prin gheață pentru a o obține. Nu este, nu este ceva ce mulți oameni vor face sau vor dori să facă.”
Însă accesul la resursele naturale ale insulei a ocupat un loc important în plan secund pentru administrație, care a plasat economia SUA în centrul viziunii sale geopolitice și a făcut din combaterea dominației Chinei asupra industriei pământurilor rare o prioritate. Interesul lui Trump de a controla Groenlanda este „în primul rând legat de accesul la aceste resurse și de blocarea accesului Chinei”, potrivit lui Steven Lamy, profesor de relații internaționale la Universitatea din California de Sud.
Chiar înainte de al doilea mandat al lui Trump, SUA își strânseseră legăturile cu Groenlanda, inclusiv prin redeschiderea consulatului său din capitala insulei, Nuuk, în 2020, ca răspuns la prezența militară în expansiune a Rusiei și Chinei în Arctica. De când Trump s-a întors în funcție, aliații săi au vorbit despre potențialul comercial al insulei, deoarece creșterea temperaturilor extinde rutele maritime și oportunitățile de explorare a pescuitului din regiune și a altor resurse naturale, în special cele legate de apărare, cum ar fi energia și mineralele critice, pe care administrația le consideră prioritare.
Groenlanda – „o oportunitate comercială mai robustă”
„Este vorba despre rutele de navigație. Este vorba despre energie. Este vorba despre pescuit. Și, bineînțeles, este vorba despre misiunea dumneavoastră, care este să ne mențină în siguranță și să monitorizeze spațiul, să ne monitorizeze adversarii și să ne asigurăm că poporul american poate dormi în siguranță în casele sale, zi de zi”, a declarat Mike Waltz, actualul ambasador al SUA la Națiunile Unite și pe atunci consilier pentru securitate națională al lui Trump, pentru trupele americane staționate în Groenlanda anul trecut.
Iar guvernatorul Louisianei, Jeff Landry, a declarat pentru CNBC luna aceasta că Trump era un „președinte de afaceri” care credea că insula reprezenta „o oportunitate comercială mai robustă”. În cursul verii 2025, administrația Trump a aprobat posibilitatea de a sprijini proiectul minier al unei companii americane în Groenlanda, printr-o finanțare de 120 de milioane de dolari (90 de milioane de lire sterline) de la Banca de Export-Import a Statelor Unite.
Planul s-a bazat pe alte acorduri pe care administrația Trump le-a încheiat cu Australia și Japonia, precum și cu firme private, pentru a asigura accesul SUA la aprovizionarea și producția de pământuri rare, o industrie dominată acum de China. Dr. Patrick Schröder, cercetător senior la Chatham House, a declarat că amploarea rezervelor de minerale critice ale Groenlandei are potențialul de a „schimba situația” pentru SUA, permițându-le să își reducă dependența de China – o prioritate cheie pentru administrație.
Însă criticii planurilor lui Trump asupra insulei spun că nu este clar de ce ar fi necesar controlul SUA pentru a accesa resursele insulei. Analiștii avertizează, de asemenea, că exploatarea acestora este mai ușor de zis decât de făcut. Printre alte provocări, mineritul în Groenlanda este în prezent costisitor și îngreunat de condițiile meteorologice severe, lipsa infrastructurii și o forță de muncă redusă, a spus Lamy.
Există cantități uriașe de minerale de diferite tipuri în Groenlanda
Deși au fost acordate permise de explorare pentru 100 de blocuri ale insulei, există doar două mine productive în Groenlanda. „Groenlanda încearcă de mult timp să atragă investiții străine în industriile sale extractive și nu a avut prea mult noroc, deoarece argumentele de afaceri pur și simplu nu au existat”, a declarat Mikkel Runge Olesen, cercetător senior la Institutul Danez pentru Studii Internaționale. „Este adevărat că există cantități uriașe de minerale de diferite tipuri în Groenlanda. Cu toate acestea, extragerea acestor minerale costă și mulți bani.”
Însă profesorul Andrew Shepherd, directorul Centrului pentru Observații și Modelare Polară, a declarat că topirea rapidă a straturilor de gheață facilitează din ce în ce mai mult procesul, expunând rocile pentru potențiale exploatări miniere și creând scurgeri de râuri. „În mod tradițional, a fost foarte greu să realizezi toate lucrările de teren, deoarece trebuie să aduci energie în regiuni îndepărtate”, a declarat el pentru BBC. „Odată cu topirea gheții, apare potențialul pentru hidroenergie în zona în care terenul este expus… așa că aceasta se prezintă ca o perspectivă interesantă.”
Jennifer Spence, directoarea Inițiativei Arctice de la Harvard Kennedy School, a declarat că, atunci când vine vorba de minerit în Groenlanda, „totul se rezumă încă la potențial”. Totuși, ea crede că locația strategică a insulei pentru transport maritim și zăcămintele de pământuri rare au fost factorii cheie care au atras atenția lui Donald Trump. Spence crede că „logica lui este că există un imperativ de securitate națională”, a spus Spence. „Cred că acest lucru este mult mai mult determinat de economie”.
