În cadrul ședinței de Guvern de mâine se vor discuta trei variante pentru legea de plată a pensiilor, iar varianta deja anunțată, cea a retragerii a cel mult 25% din sumă, are șanse mici să treacă.
În cadrul ședinței de Guvern de mâine se vor discuta trei variante pentru legea de plată a pensiilor, iar varianta deja anunțată și abordată în primă lectură are șanse mici să rămână în picioare. Celelalte două variante sunt retrageri de maximum 35% inițial și plata pe maximum 7 ani, respectiv retrageri de 30% inițial și plata activului rămas în maximum 8 ani. Una dintre ultimele două variante va fi aleasă de premierul Ilie Bolojan, conform datelor noastre, având în vedere și că partidele din coaliție susțin o astfel de variantă, după ce prima a stârnit discuții aprinse.
În forma actuală, proiectul de lege care reglementează plata pensiilor private prevede că se pot retrage maximum 25% din banii acumulați, iar plățile lunare până la suma integrală se pot întinde și pe 10 ani. În prezent, plata pensiilor private se face în baza unei norme ASF care arată că activul poate fi retras integral când se naște dreptul la pensie (atingerea vârstei de pensionare, invaliditate sau deces, caz în care activul merge la moștenitori) sau, eșalonat, pe 5 ani.
Între timp, a avut loc o întâlnire, la Parlament, la care au fost prezenți reprezentanți ai celor care au construit această lege (ASF și Ministerul Muncii), ai administratorilor de fonduri de pensii și ai sindicatelor și patronatelor, prin Consiliul Economic și Social (CES).
Marți a avut loc o altă întâlnire, organizată de Ministerul Muncii. Cel mai probabil, arată sursele citate, unde s-a propus varianta creșterii sumei forfetare la 35% din activ și a reducerii perioadei pentru plată la 7 ani, dar și cea a creșterii la 30% și a limitării perioadei de plată la 8 ani.
Ce spune proiectul actual
Amintim că pe masa Guvernului a ajuns un proiect de lege care reglementează plata pensiei private, act normativ care, de altfel, ar fi trebuit adoptat deja din urmă cu peste 13 ani, la trei ani de la debutul sistemului, așa cum prevedea chiar legea de înființare.
Principala modificare vizată de actul normativ amintit este eliminarea posibilității ca activul deținut de contributor să fie plătit în tranșă unică, adică omul să ridice banii din cont atunci când i se naște dreptul la pensie, așa cum se întâmplă acum. În acest context, primul aspect care merită amintit este că din cei aproape 200.000 de români care au încasat deja pensia de Pilon II în perioada ianuarie 2016 (când au început să fie vizibile plățile) – 30 martie 2025 (ultimele date ASF), peste 75% au optat pentru plata unică, sistem care nu va mai fi disponibil dacă legea de plată trece în forma propusă în prezent. Aceasta în ciuda faptului că aveau la dispoziție și posibilitatea de a încasa banii eșalonat, pe cinci ani, iar această a doua variantă le-ar fi adus și o reducere a taxării.
Așadar, cel puțin la actualul nivel al activului din conturile celor 9 milioane de participanți (8,3 milioane cu contribuție obligatorie în P2), plata unică este clar preferată, iar eliminarea ei va aduce nemulțumiri. În prezent, plata pensiei se face în baza unei norme ASF care propune cele două variante prezentate mai sus, adică plata integrală sau plata eșalonată, pe cinci ani. Propunerea legislativă discutată deja de Guvern, în primă lectură, vine și spune că plata pensiei se va face fie cu programare, pe maximum 10 ani și într-o sumă lunară egală cu indemnizația socială, fie sub formă de pensie viageră, cu o sumă lunară calculată de actuări. De ce ia România această decizie? Oficial sunt invocate impuneri europene sau de la nivelul OECD, însă lucrurile nu stau întocmai astfel, iar asupra acestui subiect vom reveni zilele următoare, pentru că Europa și mai ales OECD oferă modele mult mai liberale și mai orientate spre participanți.
În sistem sunt acum peste 36 de miliarde de euro, însemnând deja peste 10% din Produsul Intern Brut (PIB). Amintim că în sistemul de pensii administrate privat, Pilonul II, au intrat automat, la lansarea din 2009, toți salariații români cu vârsta între 18 și 35 de ani. De atunci, au intrat, de asemenea automat, toți debutanții în piața muncii. În condițiile în care angajatorii lor fac viramente către sistemul de asigurări sociale 4,75 puncte procentuale din contribuția totală de 25 de puncte procentuale pentru pensie merg automat în sistemul administrat privat.
