Adoptat de Senat, ca primă Cameră sesizată, proiectul de lege privind plata pensiilor private a primit un raport de admitere din partea celor două comisii sesizate în fond ale Camerei Deputaților, Comisia pentru buget, finanţe şi bănci și Comisia pentru muncă și protecție socială. Camera Deputaților este Cameră decizională.
Proiectul de lege privind plata pensiilor private în România completează cadrul legislativ existent, care viza doar faza de acumulare, și propune introducerea unor mecanisme clare pentru transformarea activelor personale ale participanților în venituri lunare la pensionare. Inițiativa legislativă este legată și de angajamentele asumate de România în procesul de aderare la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), precum și de presiunile demografice anticipate în următorul deceniu.
CES, aviz favorabil cu observații
În avizul consultativ pe care l-a dat, Consiliul Economic și Social a explicat, printre altele, că proiectul nu prevede obligativitatea furnizorului de a se autoriza pentru
acordarea ambelor categorii de pensii: pensie de tip retragere programată și pensie viageră. În lipsa unei obligații legale cu privire la autorizarea pentru ambele categorii de pensii și ținând cont de faptul că în situația pensiilor viagere capitalul minim este echivalentul în lei al sumei de 4 milioane euro față de 1,5 milioane euro pentru pensia de tip retragere automată, poate exista riscul să nu se solicite autorizarea pentru administrarea pensiilor viagere. În acest context, participantul la fond nu are decât o singură variantă, în speță pensia de tip retragere automată. Există și varianta să se autorizeze un număr redus de furnizori, iar beneficiarul poate avea puține opțiuni, astfel încât pensia viageră să fie acordată în condiții mai puțin favorabile, în lipsa concurenței pe piață.
Investiția furnizorului este diferită, în cazul pensiei de tip retragere programată se investește în mai puține instrumente, pe când în cazul pensiei viagere există posibilitatea de a se investi în mai mult instrumente (art. 48). În cazul pensiei viagere este prevăzută o investiție dinamică cu risc crescut. În cazul pensiei de tip retragere programată nu există certitudinea că pensia poate fi acordată pe o perioadă de 10 ani, chiar dacă la momentul încheierii contractului de plată rezultă că activul permite acordarea pensiei în toată această perioadă. Indemnizația socială se majorează în fiecare an în raport de evoluția salariului minim brut pe economie, inflația și coșul minim de consum și sustenabilitatea bugetului public de pensii.
Consiliul Economic și Social consideră că este necesară integrarea dimensiunii de mediu și a criteriilor ESG (Environment, Social, Governance) în proiectul de lege. Deși proiectul de act normativ face o referire punctuală la riscurile de mediu, sociale și de guvernanță, aceasta este insuficientă în raport cu tendințele europene privind investițiile sustenabile și angajamentele asumate de România prin Pactul Verde European și Agenda 2030 pentru dezvoltare durabilă.
Prin urmare, Consiliul recomandă:
- introducerea unui articol distinct care să prevadă că furnizorii de pensii private au obligația de a evalua și gestiona riscurile de mediu asociate investițiilor și că politicile de investiții trebuie să țină cont de principiile ESG și de sustenabilitatea pe termen lung.
- completarea cadrului legislativ cu prevederi care permit explicit investițiile în proiecte durabile, inclusiv în agricultură ecologică, energie regenerabilă rurală, bioeconomie (încurajează direcționarea capitalului acumulat către zona rurală și sectoare care contribuie la protecția mediului și a resurselor naturale).
Totodată, Consiliul apreciază că este necesară referirea expresă la dezvoltarea durabilă ca principiu general. Dezvoltarea durabilă, deși esențială în politicile publice actuale, nu este menționată în mod expres în textul proicetului legislativ.
Ce prevede proiectul
Conform proiectului de lege, plata pensiei se va putea face prin două tipuri de fonduri, în funcție de opțiunea participantului și nivelul activului:
- fonduri de retragere programată;
- fonduri de plată viagere.
Proiectul de lege mai prevede și posibilitatea unei retrageri inițiale, înainte de începerea plăților lunare. Astfel, participantul poate solicita, o singură dată, o sumă forfetară de până la 30% din activul acumulat.
Dreptul membrului de a primi echivalentul a maximum 30% din activului său personal transferat către fondul de plată se acordă pentru fiecare cont individual de pensii private deținut de către membru.
Opțiunea retragerii va fi obligatoriu prevăzută în contractul de plată.
Persoanele care aleg să scoată până la 30% din bani odată vor datora CASS de 10% pentru partea care depășește 3.000 de lei, precum și impozit pe câștigul de capital, calculat cu luarea în considerare a aceluiași plafon și a contribuției deja achitate. În total, impozitarea ajunge la circa 12–13% din valoarea activului retras.
În schimb, pentru cei care aleg plata eșalonată, sub forma unor tranșe lunare mai mici de 3.000 de lei, nu se mai datorează nici CASS, nici impozit, iar sumele rămase în fond continuă să aducă randament.
Pe lângă modificările menționate anterior, proiectul de lege reglementează și condițiile în care pot funcționa furnizorii de pensii private și extinde lista celor care pot administra fondurile de plată, incluzând, pe lângă administratorii de fonduri de pensii private, și societăți de asigurare de viață, societăți de administrare a investițiilor, societăți pe acțiuni înființate conform Legii nr. 31/1990. De asemenea, vor putea opera în acest sistem și entități autorizate din UE/SEE sau din state membre OCDE, în baza reglementărilor europene.
În fine, sunt stabilite și norme privind răspunderea civilă, contravențională și penală a furnizorilor, a depozitarilor, auditorilor și altor entități implicate în administrarea fondurilor de plată, în cazul în care aceștia cauzează prejudicii participanților.
Adoptat cu scandal de Senat
Senatul a adoptat proiectul, cu câteva amendamente față de forma adoptată în august de Guvern. În esență, ambele forme sunt similare, singura diferență dintre cele două este că forma adoptată de Senat prevede posibilitatea ca bolnavul cu afecțiuni oncologice, în condițiile prevăzute de Legea nr. 293/2022 pentru prevenirea şi combaterea cancerului, să primească, la cerere, 100% din valoarea activului său personal sub formă de plată unică.
În continuare, proiectul prevede majorarea retragerii inițiale de la 25% la 30%, extinderea entităților care pot organiza fondurile de plată și reducerea perioadei minime de distribuire a plăților de la zece la opt ani. Totodată, prevede că retragerile inițiale vor fi impozitate, în timp ce plățile lunare mici nu vor avea taxe.
Adoptarea proiectului nu a fost scutită de scandaluri. În timpul ședinței comisiei seziate în fond din Senat, un amendament depus de PSD a încins spiritele. Acesta prevedea ca și bolnavii cu afecțiuni cronice, cum ar fi cele cardio-vasculare, renale sau hepatice, să poată retrage, la cerere, toți banii. Reprezentanții ministerelor Sănătății și Muncii nu au susținut amendamentul.
Senatorii AUR Vasilică Potecă și Petrișor Peiu au întrebat de mai multe ori care e diferența între o persoană cu afecțiuni renale sau o persoană infectată cu HIV și bolnavii oncologici. Senatoarea USR Violeta Alexandru le-a spus că discuția centrală o reprezintă legea pensiilor și că afecțiunile pe care le aduc în discuție țin de asigurările de sănătate. Amendamentul a fost în final respins. Doar patru senatori au votat ”pentru”, nu au existat voturi împotrivă, iar 12 senatori s-au abținut. Nici PSD nu a votat ”pentru” amendament.
Comisiile sesizate ale Camerei Deputaților propun adoptarea proiectului
În cadrul ședinței comune de astăzi a celor două comisii sesizate în fond ale Camerei Deputaților, membrii comisiei au dezbătut proiectul în forma adoptată de Senat și au decis, cu majoritate de voturi, să propună plenului un raport favorabil cu amendamente. Urmează votul final, o simplă formalitate, și promulgarea acesteia de președintele României. În raport cu obiectul şi conţinutul său, proiectul de lege face parte din categoria legilor organice.
PRECIZĂRI: Legea nr. 190 din 2018, la articolul 7, menționează că activitatea jurnalistică este exonerată de la unele prevederi ale Regulamentului GDPR, dacă se păstrează un echilibru între libertatea de exprimare și protecția datelor cu caracter personal. Informațiile din prezentul articol sunt de interes public și sunt obținute din surse publice deschise.
