Congresul PSD s-a desfășurat vineri la București, în prezența a aproximativ 3.000 de delegați din întreaga țară. Într-o sală plină, partidul și-a reconfirmat conducerea și direcția politică . Sorin Grindeanu a fost ales președinte al Partidului Social Democrat, cu 2.787 de voturi „pentru”, opt abțineri și 15 voturi „împotrivă”. A fost singurul candidat pentru funcția de președinte.
Sorin Grindeanu înaintea votului
Grindeanu a urcat la tribună și a vorbit cu o structură clară a mesajului. El a spus că perioada care urmează este una în care PSD trebuie să-și reia rolul de formator de direcție economică în guvernare. „Declar ofensivă totală împotriva populismului. Pentru că populismul nu a plătit până acum niciun salariu în România. Doar munca a făcut-o. Iar singurul răspuns corect la populismul găunos este o bună guvernare și un plan economic coerent”, a afirmat acesta.
Liderul PSD a susținut că politicile economice nu pot fi construite pe măsuri de restrângere și tăieri, făcând referire directă la partenerii de guvernare. „Să înțeleagă cei de dreapta, mă rog, cei care se mint că sunt de dreapta deși au lucrat toată viața la stat, că nu poți să crești economia doar cu tăieri și austeritate. Asta au făcut și în pandemie, când au închis economia, când au tăiat salarii și pensii, când au adus FMI în România și este clar că asta vor face și de acum înainte. În 2027 aceste lucruri se vor schimba. Nu va exista niciun nou pachet de legi asumat de Guvern fără măsurile PSD de relansare economică. Niciunul. Ca să fie clar!”, a spus Grindeanu.
Rezultatul votului și mesajul de după alegere
După încheierea discursurilor, delegații au votat conducerea partidului. Sorin Grindeanu a fost ales președinte al PSD cu 2.787 de voturi „pentru”, opt abțineri și 15 voturi „împotrivă”.
La anunțarea rezultatului, Grindeanu a revenit la tribună și a rostit un mesaj scurt:
„De astăzi pornim la drum. Avem foarte multă muncă de făcut. Forța pe care o are PSD-ul nu o are nimeni. Nu trebuie să inventăm nimic nou. Trebuie să facem ceea ce am făcut întotdeauna: să stăm aproape de oameni și să facem politici publice pentru români. Uniți pentru români puternici doar împreună. Așa să ne ajute Dumnezeu.”
Discursul lui Daniel Băluță
Daniel Băluță, primarul Sectorului 4 și candidatul PSD pentru Primăria Capitalei, a susținut un discurs în care a respins ideea folosirii Bucureștiului ca rampă de lansare politică. „Nu voi folosi Capitala ca pe o trambulină politică. Respect decizia foștilor primari și nu vreau să mă compar cu alți candidați care poate se gândesc la mai mult. Dar, pentru mine, Bucureștiul nu este o rampă, ci este o responsabilitate. Nu candidez ca să urc mai sus, ci ca să merg mai adânc în problemele reale ale orașului”, a spus acesta.
El a menționat proiectele implementate la nivel local: atragerea fondurilor europene, modernizarea infrastructurii medicale și rutiere, precum și realizarea primei stații de metrou construite de o administrație locală. „Un oraș nu poate fi împărțit în bucăți care nu vorbesc între ele. Transportul, educația, sănătatea, mediul, toate fac parte din aceeași respirație a orașului. Dacă o parte se sufocă, tot sistemul suferă”, a mai spus Băluță.
Intervenția Liei Olguța Vasilescu
Primarul Craiovei, Lia Olguța Vasilescu, a intervenit ulterior în cadrul congresului, aducând în discuție raportul de influență în coaliția de guvernare și modul în care sunt luate deciziile. „Suntem și noi ascultați? Rămânem la guvernare sau suntem puși doar în geam, atunci când vine factura? Mai bine ieșim de la guvernare”, a afirmat aceasta.
Vasilescu a prezentat o serie de date economice comparative din ultimii ani. Ea a arătat că, începând cu perioada pandemiei, România a avut șase ani de guvernare liberală, patru ani de guvernare social-democrată și un an cu reprezentare USR în executiv, iar evoluția deficitului și a datoriei publice s-a accentuat în timpul guvernărilor PNL. „Când a venit Orban la guvernare după Viorica Dăncilă, deficitul era 2,3%. A crescut sub guvernarea PNL nu mai puțin de patru ori. Datoria publică, după guvernările Grindeanu, Tudose, Dăncilă, era la 35%. Când a venit Ciolacu, era deja la 50%.”
Ea a enumerat creșterea PIB-ului de la 242 de miliarde de euro la 354 de miliarde de euro, majorările de venituri și investiții publice, precum și faptul că, potrivit datelor prezentate, România nu s-a numărat printre țările aflate în recesiune în perioada respectivă. „Salariul minim a ajuns la peste 1.000 de euro, pensia medie netă la peste 500 de euro. Investițiile publice s-au dublat. S-au construit 400 de kilometri de autostradă și drum expres sub mandatul lui Sorin Grindeanu, iar inflația a scăzut la 4,9%. În Trezorerie erau 10,6 miliarde de euro, iar la Banca Națională 72 de miliarde, un maxim istoric.”
Vasilescu a mai afirmat că discursul actual despre „austeritate” și „reducerea cheltuielilor” este în contradicție cu fondurile primite anterior de administrații conduse de politicieni care promovează astăzi aceste măsuri. Ea s-a referit în mod direct la Ilie Bolojan, menționând că, în perioada în care acesta era președinte al Consiliului Județean Bihor, administrația sa a beneficiat de sume consistente prin programele naționale de investiții. „Astăzi ni se spune despre dezmăț bugetar. Dar aceleași administrații au primit atunci sume considerabile. Cifrele sunt publice”, a spus Vasilescu.
Mesajul lui Bogdan Ivan
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, viitor prim-vicepreședinte PSD, a făcut referire la moștenirea guvernărilor din perioada austerității. „Dezastrul lăsat de Boc și Băsescu și alți PDL-iști care acum se îmbracă în alte haine și încep să dea lecții despre cum se conduce România nu poate fi uitat”, a spus acesta. El a adăugat că PSD se angajează să funcționeze în logica unei echipe, nu a liderilor singulari. „PSD și România nu mai au nevoie de eroi singuratici, ci de echipe.”
Noua structură de conducere
Alături de Grindeanu, în noua structură de conducere au fost validați Iulian Claudiu Manda, în funcția de secretar general, precum și cinci prim-vicepreședinți: Bogdan-Gruia Ivan, Victor Negrescu, Marius Oprescu, Ionuț-Florin Pucheanu și Corneliu Ștefan.
Lista vicepreședinților a fost împărțită tematic și regional, printre cei validați aflându-se: Daniel Băluță (Administrație Publică), Adrian-Dragoș Benea (Nord-Est), Gheorghe Cârciu (Identitate Națională și Diasporă), Francisk-Iulian Chiriac (Sud-Est), Mihnea-Cosmin Costoiu (Educație, Cercetare, Digitalizare & AI), Vasile Sebastian Dîncu (Afaceri Europene, Apărare & Siguranță), Andrei Dolineaschi (Economie & Antreprenoriat), Marius-Alexandru Dunca (Centru), Gabriela Firea (București-Ilfov), Doina Elena Fedorovici (Muncă și Protecție Socială), Aladin-Gigi Georgescu (Investiții și Fonduri Europene), Dumitrița Gliga (Mediu și Energie), Romeo-Daniel Lungu (Agricultură și Turism), Silvia-Claudia Mihalcea (Strategie legislativă), Laurențiu Nistor (Vest), Constantin Rădulescu (Sud-Vest), Gheorghe Șoldan (Dezvoltare regională și infrastructură), Adriana-Diana Tușa (Politici publice și Justiție), Gabriel-Valer Zetea (Nord-Vest).
